O lume de tot felul. Pestriţă în adevăratul sens al cuvântului. Români care muncesc pe rupte pentru un salariu decent. Alţii care cântă prin metrouri, autobuze sau pieţe şi care câştigă pe lună patru salarii de doctor din România. Sau fetele uşoare care câştigă bani frumoşi doar pentru că au ales periferia Romei pentru a practica cea mai veche meserie din lume. O Românie de export, cu bune şi rele.

Îi găseşti peste tot în Roma, ori în autobuz, în faţa teraselor cântându-le italienilor în româneşte. Spun despre ei că nu cerşesc, ci că muncesc cinstit aici câştigă destul de bine 2000 de euro pe lună, un salariu de invidiat pentru un profesor universitar din România.

Lăutarii români vorbesc despre ei şi despre munca lor. În schimb, mimii, mulţi dintre ei tot made in Romania, tac. Şi nu doar pentru că-şi fac bine treaba.