România îşi menţine poziţia privind nerecunoaşterea Kosovo ca stat

România îşi reafirmă poziţia cunoscută cu privire la nerecunoaşterea statalităţii Kosovo, exprimată constant în ultimii ani, însă îşi declară ataşamentul faţă de respectarea dreptului internaţional şi, de aceea, analizează raţionamentul deciziei Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga, a anunţat Ministerul de Externe.

MAE român a luat notă de prezentarea de către Curtea Internaţională de Justiţie, la data de 22 iulie, a avizului consultativ privind "Conformitatea cu dreptul internaţional a declaraţiei unilaterale de independenţă a instituţiilor provizorii de autoguvernare din Kosovo".

MAE reiterează ataşamentul profund şi constant al României faţă de dreptul internaţional şi respectarea strictă şi completă a acestuia, ca fundament esenţial al relaţiilor internaţionale şi politicii externe, precum şi respectul faţă de Curtea Internaţională de Justiţie, organul judiciar principal al ONU.

MAE apreciază necesară analiza în detaliu a avizului, pentru a identifica în mod corect şi complet raţionamentul pe care s-a bazat instanţa de la Haga. Textul acestuia are un caracter complex, datorat multitudinii problemelor juridice analizate, precum şi modului în care a fost formulată întrebarea adresată Curţii.

Partea română constată, în analiză preliminară, faptul că modalitatea formulării întrebării de către Adunarea Generală ONU nu a permis Curţii să abordeze problema pe fond. Astfel, Curtea a analizat, cu caracter limitativ, numai legalitatea actului propriu-zis de a face o declaraţie de independenţă, dar nu şi consecinţele juridice ale acesteia, adică problema legalităţii constituirii unui pretins nou stat.

Astfel, CIJ a remarcat în aviz caracterul restrâns şi specific al întrebării, subliniind că aceasta nu s-a referit şi la consecinţele declaraţiei, la faptul dacă provincia Kosovo a dobândit sau nu statalitatea sau la validitatea sau efectele juridice ale recunoaşterii Kosovo de către acele state care au recunoscut Kosovo ca stat. Prin urmare, Curtea nu a mai examinat problema dacă declaraţia a condus sau nu la crearea legală a unui stat şi nici dacă dreptul internaţional conferă Kosovo un drept de a-şi declara independenţa sau un drept la secesiune. Curtea arată foarte clar că nu poate examina - pentru că se află în afara întrebării, aşa cum a fost formulată - aplicabilitatea dreptului la autodeterminare în cazul de faţă. MAE observă că această abordare limitativă este criticată de opiniile dizidente ataşate avizului.

În aceste condiţii, MAE îşi reafirmă poziţia cunoscută cu privire la nerecunoaşterea statalităţii Kosovo, exprimată constant în ultimii ani.

MAE îşi exprimă speranţa în reluarea dialogului dintre Belgrad şi Priştina în vederea identificării unei soluţii care să corespundă intereselor ambelor părţi şi care să vizeze stabilitatea şi perspectiva europeană a regiunii.

Curtea Internaţională de Justiţie, instanţă a ONU, a anunţat joi că declararea independenţei Kosovo, la 17 februarie 2008, nu a încălcat dreptul internaţional, un aviz care, deşi consultativ, dă o lovitură Serbiei, şi ar putea încuraja mişcările separatiste.

Independenţa Kosovo a fost recunoscută de 69 de state dintre cele 192 ale ONU. Printre ele se numără SUA şi cea mai mare parte a membrilor UE. Singurele excepţii în Uniunea Europeană sunt România, Spania, Slovacia, Grecia şi Cipru. Lor li se alătură, pe plan internaţional, doi actori importanţi - Rusia şi China, membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU.

Rusia a spus că nu îşi va schimba poziţia privind Kosovo. La rândul său, Spania a anunţat joi seară că respectă decizia CIJ, evitând totuşi să se pronunţe în legătură cu independenţa, pe care nu o recunoaşte. Madridul s-a declarat însă de acord cu şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, care a spus că avizul CIJ deschide "o nouă eră". Slovacia a spus, în schimb, tranşant că îşi menţine poziţia de a nu recunoaşte Kosovo, iar Cipru a transmis că respectă integritatea teritorială a Serbiei.

China a anunţat vineri că va continua să respecte integritatea teritorială a Serbiei, adăugând că există încă o oportunitate pentru discuţii în privinţa statutului Kosovo. Ministerul chinez de Externe al Chinei a precizat că Beijingul respectă integritatea teritorială a Serbiei şi a adăugat că negocierile în cadrul ONU reprezintă cel mai bun mod de a se găsi o soluţie acceptabilă pentru ambele părţi. În plus, China a subliniat că avizul CIJ nu împiedică găsirea unei soluţii prin negocieri.