CEDO precizează că în aceast dosar ancheta a fost superficială şi a decis ca fiecare reclamant din dosar să primească o despăgubire în valoare de 15.000 de euro.
Plângerea a fost făcută de către rudelor persoanelor care au murit în Bucureşti (15 persoane), Reşiţa (1 persoană) şi Braşov (1 perspană), în urma evenimentelor din perioada 17-30 decembrie. Fiecare dintre solicitanți au pretins 100.000 de euro, cu titlu de prejudiciu moral.
Judecătorii de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului spun că dosarul a fost investigat superficial, magistraţii hotărând ca statul român să-i despăgubească pe cei 17 reclamanţi cu câte 15 mii de euro.
"Faptele reclamaţiilor, așa cum au prezentat de părți, sunt similare cu cele din prezentate de Asociația "21 decembrie 1989" și alții versul România (nr. 33810/07 și 18817/08, 12-41 24 mai 2011). Ele au același context istoric și se referă la aceeași procedură penală interne", precizează CEDO.
Decizia vine la patru luni după ce Parchetul General a hotărât să închidă dosarul Revoluţiei din 1989. În decizia de clasare procurorii susţin că panica, oboseala şi confuzia au contribuit la creșterea numărului morților.
În acelaşi document se arată că multe persoane s-au rănit singure pentru că, fie nu au ştiut să folosească armamentul din dotare, fie au fost induse în eroare. Decizia de clasare a fost atacată la Curtea Supremă, iar procurorul general interimar, Bogdan Licu, a anunţat şi el că va reanaliza dosarul.
Şi în ianuarie 2015, România a fost condamnată din nou de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru nesoluţionarea "dosarului Revoluţiei", având de plătit de această dată suma de 832.500 euro către 81 de persoane.
Reclamanţii s-au plâns că autorităţile competente nu au realizat o anchetă eficientă privind moartea apropiaţilor lor şi relele tratamente la care aceştia sau ei înşişi au fost supuşi în timpul manifestaţiilor.
În 5 noiembrie 2014, CEDO a obligat statul român să plătească 45.900 de euro unui număr de 34 de foşti revoluţionari, pentru nerespectarea dreptului la un proces echitabil.
În martie 2013, CEDO a decis ca Guvernul român să acorde despăgubiri de aproximativ 350.000 de euro pentru 72 de victime ale Revoluţiei de la Timişoara din decembrie 1989.
În mai 2011, CEDO a hotărât, în procesul intentat de Asociaţia "21 Decembrie" şi alte persoane, pentru încălcarea dreptului la viaţă şi la respectarea vieţii private, legat de ancheta în "dosarul Revoluţiei", ca statul român să acorde despăgubiri de 15.000 de euro către Nicolae şi Elena Vlase, precum şi de 6.000 de euro preşedintelui asociaţiei, Teodor Mărieş.
În martie 2011, alţi cinci români au câştigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului procesul deschis statului român în care reclamau ineficienţa autorităţilor în investigarea reprimării violente a demonstraţiilor anticomuniste de la Cluj, din 1989, ancheta prelungindu-se pe o perioadă de 12 ani. CEDO a decis ca Guvernul de la Bucureşti să-i despăgubească pe cei cinci cu peste 52.000 de euro.
Anterior, în 20 octombrie 2009, CEDO a condamnat statul român la plata a 25.000 de euro despăgubiri către familia maiorului de Miliţie Aurel Agache, care a fost ucis în decembrie 1989, de manifestanţii împotriva regimului condus de Nicolae Ceauşescu.
În 8 decembrie 2009, CEDO a dispus despăgubirea timişorenilor Horia Teodor Şandru, Ştefan Răducan, Silvia Benea şi Daniela Grama cu câte 5.000 de euro, după ce aceştia au reclamat încălcarea dreptului la un proces echitabil într-un termen rezonabil.
Potrivit statisticilor oficiale, la Revoluţia din decembrie 1989, 1.142 de persoane şi-au pierdut viaţa, 3.138 au fost rănite, iar 760 de oameni au fost reţinuţi.
