Ponderea din PIB alocată măsurilor active şi pasive de susţinere a pieţei forţei de muncă variază în interiorul UE de la 0,3% (România şi Estonia) până la 3,3% - Belgia.
Alte state care au acordat bugete semnificative pentru încurajarea angajărilor sunt Spania (2,5%), Danemarca (2,4%) şi Olanda (2,3%), potrivit raportului intitulat "Programe active pe piaţa muncii în perioada crizei economice".
Ţările europene care au finanţat în special măsuri active de încurajare a angajărilor (consiliere, training, sprijinirea grupurilor defavorizate sau angajări în sistemul public) s-au comportat mai bine decât cele care au alocat bani doar pentru protecţie (ajutoare de şomaj, asistenţă socială, pensionări anticipate etc).
În România, ponderea măsurilor pasive este preponderentă, la fel ca în Spania, Irlanda sau Franţa.
Belgia alocă bugetele cele mai mari pentru măsuri active de stimularea ocupării forţei de muncă, urmată de ţările nordice, Danemarca, Finlanda, Suedia.
Raportul analizează măsurile active luate de două dintre ţările cel mai puţin afectate de criza economică - Polonia şi Germania.
Economia Poloniei s-a comportat foarte bine la impactul crizei globale şi pentru că a alocat în intervalul 2004-2008 mult mai mulţi bani pentru măsurile active de stimulare a ocupării forţei de muncă, în detrimentul măsurilor pasive. Germania a reacţionat foarte bine după primele efecte negative ale recesiunii (începutul lui 2009) şi a finanţat masiv crearea de noi locuri de muncă.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M