România, asemănată unui măr, la Expo Shanghai 2010. VEZI VIDEO

Pavilionul naţional al României - GREENOPOLIS - "MEGAPOLISUL VERDE" - oferă o viziune actuală, vibrantă şi atrăgătoare despre România contemporană, aceste aspecte putând fi descoperite prin vizitarea secţiunilor din cadrul pavilionului.

Conceptul arhitectural al pavilionului, declarat câştigător în urma desfăşurării "Bursei de Idei" aparţine  M&C STRATEGY DEVELOPMENT. GREENOPOLIS " MEGAPOLISUL VERDE" invită vizitatorii într-un spaţiu articulat metaforic, cu accente simbolice, într-o atmosferă unitară, specifică mesajului României.

Acest spaţiu reprezintă un traseu cu etape distincte, alcătuind zone de comunicare cu personalităţi diferite. Succesiunea de imagini şi sunete aparţinând mijloacelor multimedia, momentele de spectacol live, elementele dinamice ale spaţiului arhitectural, amenajările de tip expoziţional şi efectele de ambianţă comunică "o impresie despre România" pe durata unei vizitări de scurtă durată, în medie 25-50 minute.

REALITATEA.NET a vorbit cu arhitectul pavilionului, Andreea Rotaru, cea care a gândit pavilionul sub forma unui măr.

"Mărul înseamnă viaţa sănătoasă, prospeţime, regenerare. Am încercat în mod simbolic să sugerăm ideea de natură, trendul ecologic,atât de căutat în zilele noastre. Am vrut să transmitem ideea că pentru a îmbunătăţii viaţa oamenilor este nevoie de reintegrarea naturii în sistemul urban. În plus, ni s-a părut o alternativă viabilă de diferenţiere faţă de pavilioanele celorlalte ţări. Cred că am reuşit acest lucru", spune Andreea Rotaru.

Arhitectul spune că această constructie menţine o linie modernă şi contemporană şi recrează elemente principale din natură (pajistea de pe deal, râuri, iarba).

"A fost un întreg proces de brainstorming al echipei de la M&C Strategy Development. Eu am transpus pe hârtie viziunea rezultată în urma acestor discuţii, pornind de la tema expoziţiei. De fapt M&C Strategy Development a venit cu un concept integrat – de la realizarea elementelelor de identitate ale pavilionului, la concept arhitectural şi artistic –programul socio-cultural şi ştiintifico-tehnologic pe locaţii şi modalitati de integrare şi de interactivitate cu publicul. Trebuia să punem punem în valoare şi subtemele axate pe multiculturalitate, inovaţia tehnologică şi ştiintifică în marile oraşe, prosperitatea economiei urbane şi, totodată, să cream un spaţiu interactiv de promovare şi asimilare a elementelor de identitate româneşti. Cred că prin ambianţă creata, componentele de comunicare vizuală, momentele de spectacol live şi toate celelalte evenimente, pavilionul reuşeşte să comunice o parte din România", explică arhitectul.

În cadrul pavilionului există cinci zone funcţionale, iar spaţiile au fost create astfel încât să poată constitui o platformă integrată de desfăşurare a evenimentelor. Vizitatorii nu vor putea omite nicio zonă, pentru că accesul în pavilion urmează un traseu natural care îi poartă prin fiecare dintre aceste spaţii.

"Există o zonă dedicată evenimentelor culturale şi artistice. Mă refer aici la spaţiul mixt (indoor-outdoor) de la nivelul etajului unu al corpulului principal, unde există şi scena dedicată spectacolelor, dar şi la spaţiul outdoor din “felia mărului”, care are şi rol de gradenă pentru cei care doresc să urmărească ce se întâmplă pe scenă. Apoi, la nivelul doi al "mărului" am creat o zonă multimedia, segmentată pe trei secţiuni, care sunt de fapt nişte studiouri virtuale dotate cu echipamente de proiecţie video. Aici este locul în care vizitatorii sunt liberi să aleagă dintr-un portofoliu de materiale video, în funcţie de domeniul de interes: artă, istorie, geografie, turism, urbanism, tradiţii, muzică, personalităţi, ştiinţă şi tehnică", precizează arhitectul Andreea Rotaru.

La nivelul trei al corpului principal se află zona de recreere - restaurantul, cafeneaua şi terasa- ultimul spaţiu- unde vizitatorii pot admira întreg ansamblul expoziţional. Mai există un un spaţiu auxiliar, sub nivelul unu al "mărului" unde s-au poziţionat spaţii multifuncţionale de depozitare, birouri pentru organizatori şi cabine pentru artişti.

"Zona destinată expoziţiilor şi evenimentelor economice am creat-o în corpul secundar. Aici se află sala de conferinţe, unde vor avea loc seminarii, forumuri, întâlniri diplomatice. Tot în "mărul tăiat" se regăseşte şi un amplu spaţiu expoziţional, unde se desfăşoară expoziţii ale companiilor româneşti din diverse domenii", arată arhitectul.

Andreea Rotaru spune că prezenţa României la un eveniment de o asemenea anvergură aduce mari beneficii de imagine, dar  miza este mult mai mare.

"Vorbesc aici de oportunitatea de a relua şi consolida relaţiile economice, comerciale cu China, dar şi cu alte ţări din zonă. România este singura ţară din Europa de Est care are pavilion propriu anul acesta, şi înţeleg că organizatorii se aşteaptă la 70 de milioane de vizitatori. Avem şansa să ne promovăm ca ţară şi mă bucur că am reuşit prin unicitatea construcţiei să atragem atenţia asupra României. Imaginile cu "mărul" au circulat deja în toată lumea (...) Am creat, zic eu, un concept memorabil, atât prin forma inedită, cât şi prin multifuncţionalitatea spaţiilor", a precizat arhitectul pavilionului, Andreea Rotaru.

România participă în perioada 1 mai - 31 octombrie 2010 la Expoziţia Mondială organizată la Shanghai, în China, sub genericul "Un oraş mai bun, o viaţă mai bună".