România ar putea face dintr-o comisie ce ar urma să ia deciziile politice privind Libia

Ambasadorii NATO urmează să se pronunţe miercuri asupra unui proiect de structură hibridă de comandament pentru Libia, prin care Alianţa ar urma să conducă operaţiunile de zi cu zi,iar o comisie formată din miniştri de externe, inclusiv din România, ar urma să ia deciziile politice.

Proiectul complex ar fi fost decis în timpul discuţiei telefonice de marţi, dintre preşedintele american Barack Obama, omologul său francez Nicolas Sarkozy şi premierul britanic David Cameron, după două zile de discuţii fără rezultat între diplomaţii NATO de la Bruxelles, relatează EUobserver.

Statele Unite au avut până acum rolul de conducere, dar Obama a declarat în cursul unei vizite în El Salvador: "Nu am nicio îndoială că vom putea transfera controlul acestei operaţiuni unei coaliţii internaţionale . (...) Mă aştept ca în următoarele zile să existe claritate şi un acord în rândul tuturor celor care participă la proces".

După discuţiile dintre lideri, cabinetul lui Sarkozy a anunţat că au ajuns la un acord "privind cum va fi folosită structura de comandă a NATO pentru susţinerea coaliţiei", fără a oferi detalii privind întrebarea cheie, dacă NATO se va ocupa de impunerea zonei de excludere aeriană sau nu.

La rândul său, ministrul francez de externe Alain Juppe a afirmat: "În numele preşedintelui, am propus un acord colegilor noştri britanici pentru înfiinţarea unei structuri politice care să ghideze operaţiunile, implicând miniştrii de externe din ţările care iau parte şi Liga Arabă".

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat că există deja un acord privind rolul Alianţei în impunerea unui embargo asupra livrărilor de arme către colonelul Gaddafi.

"Comandantul operaţiunilor noastre, amiralul Stavridis, activează nave şi aeronave NATO în Mediterana (...). NATO a definitivat planuri pentru a ajuta la impunerea unei zone de excludere aeriană - pentru a ne aduce contribuţia, dacă va fi nevoie, într-un mod definit clar, la efortul internaţional amplu de apărare a poporului Libiei", a explicat el.

În baza propunerii Londrei, Parisului şi Washingtonului, centrul de comandă NATO de la Mons, Belgia, ar urma să ia decizii militare privind blocadele maritimă şi aeriană, în timp ce noul comitet ar avea controlul politic.

Juppe a spus că acest comitet ar urma să aibă o primă reuniune săptămâna aceasta, la Bruxelles, Londra sau Paris.

Din acest comitet ar putea face parte toţi membrii Ligii Arabe (21 fără Libia), Canada, Norvegia, SUA şi cele şase state membre UE care iau parte la campania militară din Libia (Danemarca, Italia, Franţa, România, Spania şi Marea Britanie) - în total 30 de membri. Este posibil, însă, ca în organism să nu fie incluşi toţi membrii Ligii Arabe, ci numai Qatarul şi Emiratele Arabe Unite, care iau parte deocamdată la operaţiune.

Franţa, Germania şi Turcia s-au opus predării comandamentului campaniei organismului politic al NATO, Consiliul Atlanticului de Nord. Anterior, Franţa a explicat că ţările arabe nu vor să vadă drapelul NATO în Magreb, după conflictele din Afganistan şi Irak.

Liderul turc Recep Tayyip Erdogan şi-a exprimat susţinerea pentru operaţiunile umanitare din Libia, dar a spus marţi, la Ankara, că "Turcia nu va îndrepta niciodată armele împotriva poporului libian". "Astfel de operaţiuni nu au adus beneficii în trecut. Au dus la pierderea de vieţi omeneşti şi s-au transformat în ocupaţie", a adăugat el.

Germania a declarat marţi că va prelua din nou controlul asupra celor două fregate şi peste 600 de militari germani aflaţi în Mediterana sub coordonarea NATO, în cazul în care li se va ordona să tragă asupra forţelor lui Gaddafi.