Cultivatorii de căpşuni din ţară au rămas fără forţă de muncă. Ei sunt nevoiţi să apeleze la rude pentru a strânge recolta.
"Îs plecaţi afară, cei care sunt toţi afară, în Germania, Italia, Austria. Şi atunci culegem cu familia, cu rude, cu prieteni, noi între noi, cu vecinii", a declarat Lucian Sângeorzan, cultivator.
Cultivatorul are 80 de ari de teren de pe care speră să scoată 8 tone de fructe. Acum, la vremea recoltei, pe câmp lucrează oameni de 60, 70 de ani, pentru că doar ei au mai rămas în ţară.
"Nu-i uşor. Tot timpul trebuie să stai aplecat, să culegi, să le aduni, să le strângi, în soare, în vânt, în ploaie", a spus o culegătoare.
De obicei, culegătorii sunt rude. De altfel, la Covăsânţ, cultivarea de căpşuni este o afacere de familie. Multe culturi sunt ale unor bugetari care încearcă astfel să îşi rotunjească veniturile. Cât este de profitabil?
"E puţin, că e foarte mult de muncă. Dacă aş socoti şi munca mea şi a lui nevasta-mea şi să plătesc zilierii... Avantajul este că bagi banul pe rând un an de zile şi îl scoţi grămadă într-o lună", a declarat Florin Fechete, cultivator.
Căpşunile de Arad sunt renumite pentru gustul lor, dar se vând doar în pieţe, în timp ce în hipermarketuri sunt fructe mult mai scumpe culese cel mai probabil de români, în Grecia, Italia sau Spania.
"Avem aproximativ 90 de hectare de căpşune care sunt căpşune tradiţionale româneşti, ce a mai rămas din cele de Covăsânţ specifice, sunt renumite în toată ţara, au o aromă foarte plăcută", a spus Traian Balint, primar Covăsânţ
Kilogramul de căpşuni se vinde acum pe piaţă cu 7 lei. Cultivatorii cred însă că productia bogată de anul acesta va face ca preţul să scadă la 4 lei.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M