O nouă metodă de analizare a elementelor din mostrele de nisip lunar prezintă dovezi puternice ale existenţei apei, începând cu acum trei miliarde de ani.

Studiul arată că existe şanse foarte mari ca apa să fie încă prezentă în craterele umbroase de pe suprafaţa Lunii şi aruncă dubii asupra teoriilor potrivit cărora lichidul ar fi fost adus pe Lună de comete.

Această descoperire va da un impuls celor două misiuni ale NASA care caută apă pe Lună. Lunar Reconnaisance Orbiter va fi lansat anul acesta şi va căuta apă la polii Lunii. Satelitul Lunar Crater Observation and Sensing se află deja în căutare de gheaţă.

Găsirea apei este crucială pentru NASA, întrucât americanii doresc să construiască o bază pe Lună, de unde vor lansa misiunile pentru Marte.

Cei mai mulţi oameni de ştiinţă cred că Luna s-a format în urma coliziunii dintre un corp de mărimea lui Marte cu Pământul, acum 4.5 miliarde de ani.

Erik Hauri, de la Carnegie Institution for Science din Washington, a dezvoltat o tehnică denumită SIMS (bazată pe o spectometrie a masei de ioni secundari) care poate detecta cantităţi minuscule ale elementelor din mostrele lunare.

Echipa lui Hauri nu a descoperit apa în sine, ci a măsurat nivelul de hidrogen, măsurătoare care s-a dovedit asemănătoare cu cele făcute pe Pământ pentru detectarea hidrogenului şi a apei.