Nu se poate să vorbim despre pescuit şi vânătoare fără să ajungem în Delta Dunării, cea mai mare rezervaţie de ţinuturi umede din Europa.

Este un ţinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci şi plante, cu cea mai bogată faună ornitologică de pe continent (mai mult de 300 de specii de păsări, printre care colonii unice de pelicani) dar şi cu cea mai bogată faună ihtiologică (reprezentată de cam 100 de specii de peşti, din care amintim heringul de Dunăre şi sturionii, de la care se obţine preţiosul caviar).

Aflată în nordul litoralului românesc, Delta Dunării, cel mai nou pământ al ţării noastre şi al Europei, s-a format în urmă cu mulţi ani, pe locul unde era un golf al Mării Negre, golful Tulcea. Datorită cantităţii mari de aluviuni aduse de Dunăre şi a mereii reduse a Mării Negre (de numai 20-30 cm) s-a format mai întâi un cordon litoral între actualele insule Caraorman şi Letea, care a transformat golful într-o lagună.

În insula Caraorman sunt şi acum dune de nisip care făceau parte din acest cordon. Colmatarea lagunei a dus la formarea de suprafeţe mlăştinoase în care Dunărea şi-a croit pe rând cele trei braţe ale sale, Sf Gheorghe, Sulina şi Chilia şi a împins delta către mare.

Acum putem înţelege de ce suprafaţa deltei este acoperită de apă, permanent şi temporar, în proporţie de 80%. Din această cauză şi datorită apropierii mării, delta are un microclimat particular. Cantitatea mare de apă se constituie în rezervor pentru căldura solară, care atenuează arşiţa de vară şi îmblânzeşte gerul iernii. Aşa că în deltă se poate pescui şi iarna.

Totuşi în iernile aspre se depune şi strat de zăpadă şi apa lacurilor îngheaţă aşa că se poate practica pescuitul la copcă.