Retrospectiva protestelor în stradă din 2010 VEZI VIDEO

Protestele în stradă au început încă din primele zile ale anului şi s-au înmulţit de la o lună la alta. Guvernul, Palatul Cotroceni şi Parlamentul au fost locurile în care românii au venit să îşi strige nemulţumirile.

A fost anul protestelor spontane, anul în care în mai multe şcoli din ţară profesorii nu au mai intrat la ore, anul în care angajaţi din diferite sectoare au încetat lucrul pentru câteva ore sau zile, în semn de protest. De cele mai multe ori protestele lor au rămas fără rezultate, iar oamenii au plecat acasă aproape la fel de nemulţumiţi precum au venit.

Primul protest spontan de amploare a avut loc 1 aprilie. Nu a fost o păcăleală. Pentru mai bine de 24 de ore capitala a fost paralizata de greva celor de la RATB. Şoferii s-au adunat la autobaza Titan şi au refuzat sa mai plece în curse.

După o zi întreagă în care nu au circulat autobuzele, iar protestatrii au negociat în mai multe runde cu autorităţile locale, rezultatul a fost: "acordul e bazat pe faptul ca acest buget e unul mai mic, ca sa nu mai zic de criz. Şi toţi trebuie să înţelegem şi să ne încadrăm în el şi să prestăm serviciul de transport. Să nu existe temerea că vor avea scăderi de salarii. Pe ziua de azi vor fi sanctionati ? Cei care au activitate în foile de parcurs vor fi plătiţi. Cei care nu au activitate nu vor fi pontaţi, nu vor fi plătiţi", a declarat Gheorghe Aron, director al RATB.

În mai au avut loc primele proteste în stradă care s-au soldat cu violenţe. Pensionarii au rupt cordonul de securitate al jandarmilor pentru a ajunge în faţa porţii Palatului Cotroceni.

Câteva zile mai târziu am avut de-a face cu primul mare protest din 2010. Peste 50.000 de oameni din toate colţurile ţării au venit în faţa Guvernului ca să se plângă de traiul lor. Mesajul sindicaliştilor a fost cântat, dansat şi strigat în gura mare.

Protestul va rămâne cu siguranţă în memoria democrat liberalul Marcel Hoară. PDL-istul a fost îmbrâncit şi huiduit de mai mulţi participanţi la miting. Hoară a scăpat după ce s-a refugiat, sub protecţia poliţiei comunitare, în Muzeul Ţăranului Român.

În 26 mai, mămicile au ieşit şi ele în stradă împrenă cu bebeluşii lor nemulţumite că Guvernul a pus ochii şi pe indemnizaţiile de creştere a copilului. Proteste cu strigăte, plânsete şi râsete de bebeluşi - nimic nu a schimbat decizia Guvernului.

În iunie, sindicaliştii s-au întors în Capitală. De data aceasta în jurul parlamentului. Confederaţiile sindicale au scos oamenii în stradă în ziua în care Executivul Boc şi-a asumat răspunderea pe pachetul de măsuri de austeritate. Tensiunile au escaladat. Protestatarii s-au îmbrâncit cu forţele de ordine şi au incendiat manechine cu numele guvernanţilor.

Moţiunea nu a trecut, iar lefurile bugetarilor au fost diminuate cu 25%. După o vară caniculară, tensiunile sociale s-au acumulat şi au răbufnit din nou toamna.

S-au adunat cu miile, au mărşăluit pe marile bulevarde, au scandat împotriva Guvernului, s-au îmbrâncit cu forţele de ordine, au aruncat cu ouă în sediile instituţilor statului. Pe 22 septembrie, mii de oameni şi-au strigat din nou nemulţumirile în Capitală. De data aceasta, incidentele au fost şi mai violente.

"Asupra forţelor de ordine s-a exercitat o presiune constantă, au fost aruncate pietre, sticle de plastic umplute de apă, elmente de recuzită, chiar unuo dintre colegii mei a fost atacat moment in care a trebuit să folosească spray-ul iritant lacrimogen", a explicat Marius Militaru, purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei.

Salariile mici i-au determinat pe angajaţii Ministerului de Finanţe să oprească lucrul spontan. Protestul a izbucnit după ce funcţionarii şi-au primit lefurile. Oamenii au cerut stimulentele, care nu le-au mai fost plătite de două luni.

Protestul poliţistilor a fost cel mai surprinzător protest din 2010, prin turnura neaşteptată pe care au luat-o lucrurile. De la un miting paşnic în faţa Guvernului protestul s-a transformat într-un marş spontan până la Palatul Cotroceni, urmat de un alt miting cu scandări violente. Cu alte cuvinte, o mişcare de protest care a luat prin surprindere pe toată lumea: de la jandarmii care asigurau paza, la bucureşteni şi până la echipele de televiziune.

În 27 octombrie, o altă moţiune, un alt protest. Salariile mici, grija zilei de mâine şi datoriile la bănci i-au adus în pragul disperării. În rândurile protestatarilor au venit şi preşedintele PSD, Victor Ponta, Liviu Dragnea, Marian Vanghelie şi Oana Mizil. Prezenţa social-democraţilor a cam încins însă spiritele în rândul sindicaliştilor. Nici de data aceasta nu au lipsit incidentele.

Şi-au strigat nemultumirile în stradă, au cântat, au dansat, au huiduit, au strigat sloganuri jignitoare şi s-au îmbrâncit cu forţele de ordine. Protestarii au încercat astfel să transmită mesajul lor guvernanţilor. Rezultatul? Imaginile unui an frământat de acţiuni sindicale au fost arhivate pentru istorie.

Viitorul nu se arată mai bun nici în 2011, iar sindicatele ameninţă cu noi proteste dacă guvernanţii vor continua să ia măsuri de austeritate.