Resursele minerale, pe agenda Europei. Ce face România?

Căutând cele mai bune soluţii pentru redresarea economică, Comisia Europeană a hotărât să acorde o atenţie sporită unei probleme mai vechi: UE este cel mai mare importator de materii prime din lume. Prin urmare, sunt evidenţiate eficientizarea utilizării resurselor existente, prin sprijinirea tehnologiilor verzi şi extragerea minereurilor existente în subsolul european, prin încurajarea mineritului modern, a scris capital.ro, pe 26 septembrie 2011.

Astfel, Comisia a publicat o foaie de parcurs pentru politica de eficientizare a folosirii resurselor, făcând un pas important în implementarea unui obiectiv esenţial al Strategiei 2020 a Uniunii Europene. Documentul identifică sectoarele care consumă cele mai multe resurse - industria alimentară, construcţiile şi transporturile, aducând în prim-plan un nou model de dezvoltare, bazat de reciclare şi pe o proiectare mai eficientă a produselor. „Creşterea ecologică este singurul viitor durabil pentru Europa şi pentru întreaga lume. Între industrie şi mediu trebuie să existe o relaţie de cooperare, pentru că pe termen lung avem cu toţii aceleaşi interese“, a declarat comisarul european pentru mediu, Janez Potocˇ nik.

Ideea reducerii dependenţei de importurile de materii prime mai apare şi în Strategia 2020 a UE şi în Iniţiativa europeană pentru materii prime din 2008 (Raw Materials Initiative). Comisia Europeană susţine că accesul sigur şi nedistorsionat la materiile prime devine un factor tot mai important pentru competitivitatea UE şi pentru asigurarea locurilor de muncă şi a creşterii economice. Premisa de la care a pornit Comisia este că oferta de produse la nivel mondial pune presiune pe mediu şi creează o concurenţă acerbă pentru resurse. Materiile prime, energia sau apa au fost folosite până în prezent ca şi cum ar fi inepuizabile.

România caută soluţii

Această abordare pare să întrunească un consens pe scena politică din România, în contextul în care industria minieră a fost, în ultimii ani, un factor de divizare pentru politicieni. Reluarea exploatărilor miniere de cupru, aur şi argint, adică unele dintre cele mai căutate mărfuri pe bursele mondiale, devine un subiect intens discutat pe scena politică. Chiar Traian Băsescu a declarat, la depunerea jurământului de către Sulfina Barbu, noul ministru al muncii, că Guvernul trebuie să se orienteze spre crearea de locuri de muncă prin deblocarea unor proiecte mari, cum ar fi exploatările de aur, argint, cupru. Asta în timp ce Mircea Geoană, preşedintele Senatului şi membru al PSD, a afirmat recent că România nu are o strategie pentru exploatarea resurselor minerale, existând tendinţa ca discuţia să se blocheze în jurul subiectului exploatării de la Roşia Montană, deşi acesta este doar unul dintre zăcămintele valoroase pe care statul le are la dispoziţie.

„Un val de investitori strategici, societăţi miniere şi petroliere importante, precum Barrick Gold Corporation, Chevron, Exxon Mobil, Total, şi-au anunţat intenţiile de a investi în România, ţintind în special zăcăminte de aur şi hidrocarburi convenţionale şi neconvenţionale. Statul român nu are încă instrumentele necesare pentru a realiza strategii de dezvoltare a zăcămintelor concesionate“, a afirmat Geoa­nă, într-o postare pe blogul propriu. Geoană mai atrage atenţia asupra lipsei unui serviciu geologic, cu un rol bine definit în elaborarea strategiei naţionale pentru resursele minerale, cum există în alte state ale UE. „O strategie integrată cost-beneficii pentru resursele minerale ne-ar permite să ştim unde şi cum să exploatăm şi ce să cerem de la investitori. Europa ne-a luat-o înainte“, concluzionează Geoană.

528 mld. euro este valoarea importurilor de materii prime (inclusiv produse energetice) în cele 27 de ţări UE, în anul 2010, în timp ce exporturile se află la 181 mld. euro

Mineritul modern cu cianuri, susţinut de COMISIA EUROPEANĂ

În ceea ce priveşte exploatarea resurselor minerale, Comisia Europeană a precizat recent că urmăreşte îndeaproape noutăţile tehnologice din domeniu pentru a se asigura că sunt aplicate „cele mai bune tehnici disponibile“. În acest context, Comisia a clarificat subiectul mineritului cu cianuri, explicând că interdicţia folosirii acestei tehnologii nu este justificată de raţiuni legate de protecţia mediului sau de sănătate.

„Legislaţia existentă, cu precădere în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor din industria extractivă (Directiva nr. 2006/21/CE) include cereri precise şi stric­te, care ar trebui să poată asigura nivelul de siguranţă adecvat al facilităţilor din industria extractivă“, au afirmat reprezentanţii Comisiei, la solicitarea Mediafax. Mai mult, executivul european arată că „o interdicţie deplină a utilizării cianurilor, în prezent, ar implica închiderea minelor existente mai ales în Suedia şi Finlanda, exploatări care operează de mulţi ani în condiţii de siguranţă“.