Supravieţuitor al Holocaustului şi distins profesor al Universităţii Virginia Tech, Liviu Librescu se află printre cei ucişi în masacrul de luni. Studenţii săi afirmă că profesorul israelian de origine română a murit încercând să-i protejeze. El a baricadat sala de curs permiţând astfel studenţilor să se salveze, înainte să fie el însuşi împuşcat de atacator.

Un material despre viaţa profesorului Librescu a fost realizat de corespondentul CNN în Israel.


Profesorul Liviu Librescu a trăit ca să predea


Luni dimineaţă, în sala 204 a clădirii Norris Hall, profesorul Librescu făcea o prezentare pentru studenţii lui la inginerie, când s-au auzit împuşcături, în două săli de curs din apropiere. Studenţii lui Librescu afirmă că profesorul lor în vârstă de 76 de ani s-a dus imediat să blocheze uşa, ca să dea timp cursanţilor lui să scape. Doi au fost răniţi, dar toţi ceilalţi au supravieţuit - toţi, mai puţin profesorul Librescu.

Povestea lui Librescu este una despre supravieţiure şi triumf. Născut într-o familie evreiască din România, el a supravieţuit Holocaustului.

Acest copil al Holocaustului a reuşit să devină unul dintre inginerii în aeronautică de frunte ai lumii. Însă prima parte a carierei sale a fost aproape compromisă, din cauza unui conflict cu regimul comunist din România, în anii '70. Librescu a fost dat afară când a cerut să emigreze în Israel. Acest drept i-a fost dat doar după intervenţia personală a primului-ministru israelian, Menachem Begin, în 1978.

A petrecut câţiva ani predând la Tel Aviv. Însă în 1985 şi-a găsit o nouă casă în oraşul Blacksburg, Virginia, predând la Virginia Tech peste două decenii. O activitate care i-a consumat viaţa. Fiul său povesteşte: "Era în primul rând om de ştiinţă şi în al doilea rând tată. Ca tată, era un om exigent. O personalitate puternică prin natura sa. Nu l-am văzut niciodată plângând."

Moartea sa bruscă a fost greu de înţeles. În special pentru fiul său, care şi-a schimbat numele românesc dat de tatăl său pentru un Joe cu rezonanţă americană: "Am făcut o prostie că mi-am schimbat numele. A fost chiar foarte furios pe mine. Tatăl meu se simţea foarte ataşat de numele său, de originile sale. Acum, înseamnă mult mai mult decât înainte. Aşa că, într-un anume sens, că tot aţi pomenit de asta, mă simt mândru să am acest nume."

Profesorul Librescu a trăit ca să predea. A murit pentru studenţii lui.