Raportul de etapă dat publicităţii marţi la Bruxelles în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare constată că în reforma sistemului judiciar din România pot fi consemnate rezultate limitate. În ultimele şase luni, România nu a fost în măsură să menţină dinamismul reformei pe care îl obţinuse până la jumătatea anului 2009.
Ultima perioadă electorală a dus la amânarea dezbaterilor parlamentare privind proiectele de coduri de procedură civilă şi penală, adoptarea acestora reprezentând următoarea etapă vitală în procesul de reformă. Mai mult, capacitatea sistemului judiciar a cunoscut alte presiuni ca urmare a pierderilor nete de personal şi a protestelor din septembrie.
Procesele în cazurile de corupţie la nivel înalt din România sunt afectate în continuare de întârzieri procedurale, iar jurisprudenţa în aceste procese a rămas inconsecventă şi nedisuasivă, a constatat raportul interimar pe justiţie.
Există şi unele aspecte pozitive, constatate de Comisie, ca şi în rapoartele precedente, în cazul DNA. În ultimele şase luni, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a continuat să îşi menţină rezultatele bune, iar reconfirmarea în funcţie a procurorului general pentru un nou mandat a oferit posibilitatea de a valorifica realizările primului mandat, spune executivul european. Comisia mai remarcă progresele realizate de Agenţia Naţională de Integritate (ANI), care au fost consolidate şi extinse. Tot la capitolul constatărilor pozitive, raportul notează că România a întreprins unele acţiuni în vederea consolidării aplicării strategiei naţionale anticorupţie la nivel local ca răspuns la recomandările anterioare ale Comisiei.
Raportul prezintă o "actualizare tehnică" privind cele patru obiective de referinţă stabilite României în momentul instituirii Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Astfel, în ceea ce priveşte obiectivul de referinţă nr.1, documentul se referă la asigurarea unei proceduri judiciare mai transparente şi mai eficiente, în special prin consolidarea capacităţii şi răspunderii Consiliului Suprem al Magistraturii. De asemenea, se concentrează şi asupra raportării şi monitorizării efectelor noilor coduri de procedură civilă şi de procedură penală.
În urma adoptării în luna iunie a anului trecut a Codului Civil şi a Codului Penal, discuţiile privind Codul de Procedură Civilă au început la nivel de comisie în Parlament, însă progresele au stagnat din octombrie 2009 şi au fost reluate de abia în februarie 2010, concomitent cu iniţierea dezbaterii privind Codul de Procedură Penală, se spune în raport.
A început activitatea pregătitoare privind legislaţia de punere în aplicare necesară pentru intrarea în vigoare a celor patru coduri. Membrii comisiei de redactare au fost selectaţi, iar Ministerul Justiţiei (MJ) pregăteşte o analiză legislativă în vederea asigurării coerenţei şi consecvenţei cadrului juridic relevant. S-au efectuat unele pregătiri iniţiale pentru analiza impactului tuturor celor patru coduri, una din cerinţele aplicării acestora.
România raportează progrese în curs în unificarea jurisprudenţei ca urmare, în parte, a reuniunilor periodice privind practica juridică neunitară, organizate la nivel naţional. Procedura pentru recursuri în interesul legii la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), prin care se stabileşte jurisprudenţa cu forţă juridică obligatorie, este în continuare greoaie. Cu toate acestea, practicile simplificate există şi ar putea fi dezvoltate în continuare, constată raportul.
Obiectivul de referinţă nr. 2 tratează instituirea, după cum a fost prevăzut, a unei agenţii de integritate cu competenţe de verificare a averii, a incompatibilităţilor şi a potenţialelor conflicte de interese, care să emită hotărâri cu caracter obligatoriu pe baza cărora să se poată aplica sancţiuni disuasive. Rezultatele încurajatoare ale Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) au continuat în a doua jumătate a anului 2009, afirmă documentul CE. Instanţele au confirmat constatările privind averile nejustificate în două cazuri, dispunând confiscarea unor bunuri importante. Aceste decizii pot face obiectul unui recurs. Deciziile în alte patru cazuri de confiscare nu au fost formulate deocamdată. De asemenea, Agenţia a trimis un număr important de cazuri procurorilor în vederea urmăririi penale, precum şi diferitelor autorităţi pentru demersuri disciplinare. În instanţe, ANI a apărat, în mod consecvent, constatările. Rolul Consiliului Naţional de Integritate (CNI) ca organ de control al ANI nu a fost exercitat însă eficient, potrivit Comisiei Europene.
În privinţa obiectivului de referinţă nr. 3 raportul recomandă, pe baza progreselor înregistrate până în prezent, continuarea realizării unor anchete profesionale şi imparţiale în cazul sesizărilor de corupţie la nivel înalt. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi-a menţinut rezultatele bune în ceea ce priveşte anchetele imparţiale în cazurile de corupţie la nivel înalt. Aceste rezultate încep să se regăsească şi la nivelul instanţelor, numărul total al condamnărilor definitive crescând cu o treime în 2009 comparativ cu 2008. S-a emis o condamnare în primă instanţă împotriva unui actual membru al Parlamentului şi fost secretar de stat. S-a luat o decizie finală de condamnare împotriva unui primar şi a unui fost primar adjunct pentru luare de mită. Aceştia îşi vor ispăşi pedeapsa în închisoare. Cu toate acestea, în acelaşi timp, sancţiunile aplicate de instanţe pentru cazurile de corupţie la nivel înalt, în ansamblu, par în continuare prea uşoare şi nedisuasive, ca în perioadele precedente: în jumătate dintre hotărârile finale de condamnare s-a aplicat pedeapsa minimă, iar în trei sferturi dintre acestea sancţiunile sunt suspendate.
În ceea ce priveşte durata procedurii în instanţă, procesele în cazurile mediatizate sunt în continuare îndelungate. În toate cazurile în care erau implicaţi acuzaţi de la nivel înalt, s-au ridicat cel puţin o dată excepţii de neconstituţionalitate. Deşi până înprezent Curtea Constituţională a respins practic toate aceste cereri, multe cazuri au fost amânate cu peste 6 luni, timp în care procesul a fost suspendat în aşteptarea deciziei privind excepţiile de neconstituţionalitate. Două amendamente legislative alternative de limitare a caracterului suspensiv al excepţiilor de neconstituţionalitate sunt pendinte în Parlament din septembrie 2009. De la jumătatea anului 2009, Parlamentul a permis începerea urmăririi penale, la cererea procurorilor, într-un caz în care era implicat un fost ministru, care este membru al Parlamentului.
Definirea sferei fondurilor publice într-un caz la nivel înalt, cu privire la presupusul abuz în serviciu şi încălcarea legii privind achiziţiile publice într-o societate de stat, cauzează îngrijorare cu privire la acţiunile juridice iniţiate într-o serie de cazurisimilare de fapte presupuse de corupţie la nivel înalt, care sunt în curs de anchetare sau care au ajuns în instanţă, se afirmă în raport.
Obiectivul de referinţă nr. 4 se referă la adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire şi de luptă împotriva corupţiei, în special în administraţia locală. De la jumătatea anului 2009, România a întreprins unele acţiuni în vederea întăririi mecanismelor de coordonare şi monitorizare pentru strategia naţională anticorupţie ca răspuns la recomandările Comisiei. Comitetul de monitorizare s-a întrunit mai frecvent; a fost instituit un nou grup de lucru tehnic format din reprezentanţi ai sectoarelor implicate în punerea în aplicare şi ai administra?iei publice locale. Unele municipalităţi şi primării s-au voluntariat pentru a aplica, în vederea testării, măsurile anticorupţie în localităţile respective. Se prevede, de asemenea, extinderea strategiei anticorupţie la alte sectoare vulnerabile care nu fac obiectul acesteia, precum inspecţia muncii, care intră în sfera de competenţă a Ministerului Muncii. Strategiile locale de combatere a corupţiei pregătite de parchetele judeţene par a da rezultate, înregistrându-se o creştere a numărului de trimiteri în judecată şi a anchetelor iniţiate ex-officio. Pentru prima dată, bugetul Ministerului Public prevede crearea unui fond pentru efectuarea de operaţiuni sub acoperire de către parchetele judeţene. Au fost raportate exemple de cooperare cu succes între procurori şi Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) a Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI).
În ceea ce priveşte prevenirea, DGA a elaborat şi a iniţiat aplicarea unei noi metodologii pentru identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor la corupţie în cadrul MAI şi a continuat campaniile de sensibilizare a opiniei publice, adresându-secetăţenilor pentru a-i descuraja să ofere mită. MAI intenţionează să facă apel la Centrul Naţional pentru Integritate şi să consolideze rolul acestuia, cu finanţare asigurată pentru următorii doi ani, astfel încât să poată să consolideze reţeaua degrupuri de acţiune anticorupţie şi să crească intensitatea activităţilor de formare pe care centrul le furnizează.
În concluzie, ca "perspective", documentul Comisiei Europene spune că obiectivul specific al României ar trebui să fie adoptarea rapidă a codurilor de procedură civilă şi penală, a legislaţiei de punere în aplicare şi a studiilor de impact în vederea pregătirii aplicării cu succes a tuturor codurilor noi, cu atât mai mult cu cât a doua jumătate a anului 2009 a fost o perioadă dificilă în care s-au realizat progrese limitate. În acest sens, cooperarea strânsă şi constructivă între diferiţii actori politici şi sistemul judiciar în vederea susţinerii reformelor necesare este indispensabilă şi ar trebui considerată ca un aspect de importanţă naţională, sugerează Comisia.
Raportul prezentat marţi este un raport intermediar, care oferă o actualizare tehnică privind evoluţiile semnificative care au avut loc în ultimele şase luni în România în cadrul MCV. Raportul, atrage atenţia Comisia, nu conţine o evaluare a progreselor realizate. Actualizarea se limitează la măsurile care fie au fost finalizate, fie se aşteaptă să fie finalizate în perioada imediat următoare.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M