178 de secţii de votare au fost deschise în afara ţării. Dacă cele 640 de mii de buletine puse la dispoziţie de Ministerul Afacerilor Externe nu vor fi suficiente, în condiţii excepţionale, se poate hotărî multiplicarea lor, prin fotocopiere.

Buletinele de vot pentru secţiile din străinătate au fost repartizate în funcţie de numărul de români estimat de şefii misiunilor diplomatice. Cele mai multe au fost trimise în Spania - 187.200 - , apoi în Italia şi Franţa. Potrivit agenţiei NewsIn, dacă o secţie de vot din străinătate rămâne fără buletine de vot, Ministerul de Externe poate aproba, după consultări cu BEC, suplimentarea buletinelor prin multiplicare la copiator, a declarat secretarul de stat Mihai Gheorghiu. Votul în străinătate se va face pe baza actului de identitate, paşaportului sau a titlului de călătorie.

La propunerea Ambasadei de la Roma, a fost aprobată deschiderea a încă două secţii de votare, respectiv la Roma şi la Bari. În total, în Italia vor fi deschise 9 secţii. Coordonatele tutoror secţiilor de votare au fost postate pe site-ul MAE, secţiunea referendum 2007.

Pentru exercitarea dreptului de vot, cetăţenii români aflaţi în străinătate vor completa o declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă că nu au mai votat în altă parte, pe baza altui act de identitate. Formularul standard se află pe site-ul MAE şi va fi pus la dipoziţia cetăţenilor români, la momentul prezentării la vot sau poate fi descărcat de pe site şi completat în avans.

Cetăţenii români care nu dispun de un act de identitate valabil, vor trebui să se adreseze secţiilor consulare şi să solicite din timp eliberarea unor titluri de călătorie. Aceste documente nu pot fi eliberate de consulatele onorifice sau la secţiile de votare deschise în afara misiunilor.

Comunitatea românilor din Spania are oficial 400 de mii de membri. Neoficial, sunt de două ori mai mulţi. Numeroşi imigranţi români s-au stabilit în regiunea Madridului. De exemplu, la Arganda del Rey, o localitate aflată la doar 20 de kilometri de capitală trăiesc aproximativ 10 mii de români.

Un sfert dintre locuitorii din Arganda del Rey sunt români. Printre ei, Florina Mureşan şi Cosmin Morar. Au ajuns în Spania acum 4 ani, fiecare pe cont prorpiu. Ea este din Bistriţa, iar el din Sibiu, dar s-au cunoscut în Arganda Del Rez. Sunt un cuplu tânăr, plin de speranţe şi vise, dar nu i-au uitat pe cei de acasă. De fapt, gândurile lor de viitor sunt legate tot de România.

"Când se va face o schimbare în România şi va fi o posibilitate, o ieşire, o portiţă ca să fie un trai mai bun şi o viaţă mai uşoară, vom merge acasă" a declarat Florina Mureşan. Ei sunt convinşi că fiecare vot contează şi regretă că nu-şi vor putea exprima opţiunea la referendum, pentru că lucrează.

În Spania, românii sunt asteptaţi la referendum în secţiile amenajate în 9 localităţi din întreaga ţară: Madrid, Alcala de Henares, Barcelona, Sevilla, Castellon de la Plana, Valencia, Alcázar de San Juan, Roquetas de Mar şi Calatayud.

În Italia trăiesc peste 1 milion de români, care au plecat din ţară cu gândul că vor găsi un trai mai bun. Unii şi-au lăsat în România părinţii, copiii şi prietenii, iar acum trăiesc printre străini, dar cu gândul la cei de-acasă. Pe lângă banii pe care îi trimit lună de lună celor dragi, mâine o parte a românilor din Italia va trimite în ţară şi votul pentru sau împotriva demiterii preşedintelui. Pentru unii e imposibil să voteze.

Cristi Agape are 38 de ani şi în urmă cu 17 ani vota pentru prima dată. Nu ştia foarte bine ce trebuie să voteze. "Speram că se va schimba ceva în ţara noastră, că o să fie mai bine, că o să trăim mai uşor, mai frumos, mai decent", a spus Cristi, şofer de camion.

Acum are mai multe informaţii, ştie unde ar trebui să pună ştampila, dar nu poate să o facă, deoarece cea mai apropiată secţie de votare este la peste 200 de km de oraşul în care se află, Bologna, în centrul Italia.

"Aş vrea să mă duc să votez, dar aici în Italia, în oraşul în care sunt peste 10.000 de români, nu cred, nu ştiu să se fi amenajat un loc unde să putem vota", a spus Cristi. "În primul rând statul trebuie să vină în întâmpinarea cetăţeanului. Nu trebuie să mă duc eu să-l caut ca să pot vota. Trebuie să ne asigure condiţii aici, unde suntem mulţi. Nu suntem douăzeci de români la Bologna", a adăugat acesta.

Asemeni lui Cristi Agape, majoritatea românilor care trăiesc în Italia şi au drept de vot, se află în alte localităţi decât cele în care s-au amenajat secţii de votare. Pentru aceştia, o deplasare până la urne ar însemna o zi sacrificată şi o cheltuială pe care nu toţi şi-o pot permite.