Ministerul Administraţiei şi Internelor anunţa la începutul acestui an că va disponibiliza 16.742 de salariaţi din administraţia publică locală în acest an. La sfârşitul lunii iulie, anunţul MAI a fost completat cu o Ordonanţă de Urgenţă care prevedea disponibilizarea a peste 53.000 de angajati din administratia locala.
"În urma calculelor făcute, şi avem analiza făcută pe fiecare unitate administrativ-teritorială din România, numărul de posturi peste normativ este de 53.432, din care număr de posturi peste normativul de bază - deci personal de disponibilizat pentru respectarea normativului va fi 38.666, numărul de posturi peste normativ la evidenţa persoanelor - 4.070, număr de posturi peste normativ la Poliţia Comunitară - 10.696", declara atunci ministrul Vasile Blaga.
În ciuda declaraţiilor şi deciziilor anunţate, Executivul nu s-a ţinut de cuvânt. În mod paradoxal, Guvernul a considerat că este mai bine să taie din domeniile cel mai puternic afectate de lipsa de personal calificat, precum sănătatea şi educaţia, şi mai puţin din rândul funcţionarilor publici.
Numărul angajaţilor din sistemul de sănătate s-a redus cu 2.600 de persoane numai în luna iulie, în timp ce învăţământul a pierdut 2.400 de salariaţi. Potrivit INS, reducerile din administraţia publică au vizat doar 1.200 de posturi, adică jumătate din scăderile înregistrate în domeniile cu nevoie de specialişti.
Situaţia a fost similară şi cu o lună înainte, în iunie, când sănătatea a pierdut 3.000 de angajaţi, educaţia 2.000, iar administraţia doar 1.300.
De la începutul anului, efectivul salariaţilor din administraţie şi apărare a scăzut cu 7.300 de salariaţi, potrivit INS, în timp ce sistemul de sănătate numără mai puţin cu 9.300 de angajaţi decât în ianuarie 2010.
Ministerul Sănătăţii a anunţat recent că intenţionează să ia în continuare măsuri de reducere a personalului auxiliar din sistemul sanitar, fără să afecteze însă personalul de specialitate din spitale. În cazul acestora, vor fi deblocate peste 3.000 de posturi până la sfârşitul anului.
Tot mai mulţi medici şi asistente, însă, afectaţi de reducerile salariale din iulie preferă să părăsească de bunăvoie sistemul în favoarea unor joburi în străinătate mult mai bine plătite.
În primele şase luni din 2010, peste 8.100 de cadre medicale au plecat să lucreze în clinicile şi spitalele din străinătate. Salariul mediu al medicilor în ţările Uniunii Europene este de 3.500 de euro, de aproape 10 ori mai mare decât salariul mediu din România.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M