Peste 70 de mii de miliarde lei vechi vor ajuge după cea de-a doua rectificare bugetară la ministerele care au nevoie de bani pentru investiţii. Înainte de a parafa documentul însa, premierul Călin Popescu Tăriceanu şi ministrul Finanţelor publice i-au prezentat proiectul de rectificare şi guvernatorului BNR. Ei au vrut să îl asigure pe Mugur Isărescu că această decizie nu va periclita ţinta de inflaţie de 5% propusă pentru acest an.

Dupa aproape o oră de discuţii, premierul şi ministrul de finanţe l-au convins pe guvernatorul BNRcă sumele alocate în urma rectificării vor fi cheltuite pentru proiecte de infrastructura şi dezvoltare. Mugur Isărescu era îngrijorat că banii vor ajunge în consum, prin majorări salariale.

"Aceşti bani nu vor fi destinaţi unor majorări de salarii şi, ca atare, există riscuri diminuate ca această majorare să provoace riscuri inflaţioniste" a declarat Călin Popescu Tăriceanu.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, este de parere că: "circa 80% din totalul cheltuielilor merg spre investiţii. Repet, acest lucru diminuează riscul uneipresiuni inflaţioniste suplimentare şi atenuează şi riscul unui deficit extern mai mare".

Din cele peste 7 mii de miliarde de lei vechi acordate la rectificarea bugetară, cei mai mulţi bani vor merge la Ministerul Transporturilor, ca şi la prima rectificare bugetară. 1705 milioane de lei noi vor fi alocaţi pentru o serie de proiecte de infrastructură.

Peste 1360 de milioane de lei va ajunge în vistieria Ministerului Educaţiei. Cea mai mare parte a banilor va fi investită în proiecte de dezvoltare şi modernizare a învăţământului românesc. Restul banilor vor fi folosiţi pentru plata restanţelor salariale.

De fonduri suplimentare vor beneficia şi Ministerele Agriculturii, Mediului, Finanţelor şi Administraţiei şi Internelor.

Potrivit calculelor, majorarea cheltuielilor bugetare va determina creşterea deficitului bugetar de la 0,9% la 2,5% din PIB.