Astăzi, creştinii ortodocşi şi catolici celebrează Duminca Floriilor. Sărbătoarea aminteşte de intrarea triumfală a Domnului Iisus Histos în Ierusalim, marchează începutul Săptămânii Mari şi vesteşte Paştele. Credincioşii îşi împodobesc astăzi icoanele, uşile şi ferestrele cu ramuri sfinţite de salcie.

Primele mărturii despre Duminica Floriilor provin din secolul al IV-lea. Sărbătoarea poartă numele zeiţie romane a vegetaţiei, Flora. În trecut, era numită şi duminica graţierilor pentru că, în cinstea ei, împăraţii eliberau deţinuţi. Duminica Floriilor este de fapt ultima sosire a Mântuitorului la Ierusalim, înconjurat de cei 12 ucenici.

Iisus părăseşte pentru totdeauna Galileea, locurile natale, şi se îndreaptă spre cetatea sfântă unde este primit cu mare entuziasm şi cu mare bucurie de mulţimi. Ca să amintească de felul în care mântuitorul a fost întâmpinat la intrarea în Oraşul Sfânt de Florii, românii îşi împodobesc icoanele,uşile şi ferestrele cu ramuri de salcie. În alte ţări, ele sunt înlocuite de crengi de măslin şi palmier sau de flori. Credincioşii care ţin post, au de Florii dezlegare la peşte.

De astăzi însă nu se mai mănâncă urzici. Se zice că cel care se împărtăşeşte de Florii are mari şanse să i se împlinească orice dorinţă rostită când se apropie de preot. Tradiţia mai spune că aşa cum este vremea de Florii, va fi şi de Paşte. Floriile reprezintă o sărbătoare dublă pentru cei care poartă nume de floare. În România, aproape şapte sute de mii de oameni îşi sărbătoresc astăzi ziua onomastică.