FUMATUL ACTIV ŞI FUMATUL PASIV
Despre fumat se ştie, în general, că poate provoca diferite feluri de cancer, că îngălbeneşte dinţii şi cauzează un miros neplăcut al gurii. Toate acestea ar fi fost suficiente motive care să ne determine să renunţăm la fumat. Dacă nu a fost aşa, mai adăugăm un argument suplimentar: fumatul ne influenţează în mod negativ viaţa sexuală.
În România, există aproximativ 35% de fumători. Nu sunt deloc puţini, iar nefumătorii pot fi, involuntar, victime ale tutunului, prin fumatul pasiv. Din nefericire, obiceiul fumatului este în expansiune. Iar dacă numărul fumătorilor activi este tot mai mare, automat creşte şi numărul fumătorilor pasivi.
Un nefumător care stă într-o cameră cu alte persoane care fumează suferă o intoxicaţie ca şi cum ar fi fumat el însuşi o ţigară, pentru fiecare oră petrecută împreună cu fumătorii. Este vorba despre aşa-numitul fumat pasiv. Aşa se explică faptul că oameni care nu au fumat niciodată activ, dar au fost expuşi sistematic fumului de tutun fie la domiciliu, fie la locul de muncă, fac cancere bronhopulmonare. În concluzie, fumatul pasiv este la fel de periculos şi de toxic ca şi fumatul activ!
EFECTELE DISTRUGĂTOARE ALE FUMATULUI
Tutunul afectează plămânii
Fumătorii suferă de gripă, de infecţii respiratorii, de trei ori mai mult decât nefumatorii! Şi asta, pentru că fumatul afectează sistemul imunitar. Semnul caracteristic al fumătorului este tusea care duce în timp la bronşită cronică, dispnee (respiraţie dificilă), expectoraţie şi în cele din urmă la emfizem (cu insuficienţă respiratorie).
Tutunul creşte riscul îmbolnăvirii de cancer
30% dintre toate decesele prin cancer sunt atribuite fumatului: cancerul la plamâni, trahee şi bronhii 90%, cancerul de laringe 84%, cancerul cavităţii bucale (buze, limbă, gură, faringe) 92%, cancerul de esofag 78%. Fumatul este unul dintre factorii care contribuie la apariţia şi a altor cancere, cum ar fi: cancerul de pancreas 29%, cancerul de vezică urinară, cancer la rinichi 48%, cancer la stomac şi col uterin.
Fumatul favorizează apariţia aterosclerozei
O serie de substanţe chimice din fumul de ţigară, dintre care cele mai nocive sunt nicotina şi monoxidul de carbon, contribuie la dezvoltarea aterosclerozei, adică la îngroşarea şi la rigidizarea peretelui arterelor. Afectarea vaselor sanguine provoacă: hipertensiune arterială, declinul inteligenţei (arterele îngustate duc la alimentarea deficitară cu sânge a creierului), anevrismul aortei (fumătorii de un pachet/zi fac anevrisme fatale de 4-5 ori mai frecvente decât nefumatorii), deficite circulatorii, accidentul vascular cerebral. Şi fără comentarii, 1/3 din decesele prin infarct miocardic au drept cauză fumatul!
Fumatul îngălbeneşte dinţii şi aduce mirosul neplăcut al gurii
Fumătorii au de trei ori mai multe carii decât nefumătorii din cauza plăcii dentare care duce la dezvoltarea bacterilor şi apoi la carierea dinţilor! Fumătorii pierd dinţi de trei ori mai frecvent decât nefumătorii! Şi să nu uităm şi de mirosul neplăcut al gurii, halena fumătorului, pe care nicio apă de gură sau pastă de dinţi nu o îndepărtează în totalitate.
Iar dacă toate aceste argumente nu v-au făcut să renunţaţi la fumat, mai avem unul, foarte important: potrivit rezultatelor unui studiu australian, bărbaţii care fumează un pachet de ţigări sau mai mult pe zi riscă să rămână impotenţi.
VEZI AICI ŞI "PASTILA DE SĂNĂTATE" (L-V, 8.50, la RTV)
Realitatea medicală, cu Simona Bălănescu: Fumatul activ şi fumatul pasiv
Citeşte totul despre:
Realitatea medicală







Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M