Decizia Marii Britanii de a-şi retrage o parte din trupele din Irak, anunţată joi oficial de premierul Tony Blair, a provocat reacţii imediate pe plan internaţional. Mai ales că vine într-un moment în care americanii, principalii lor aliaţi din teren, şi-au suplimentat efectivele cu peste 20.000 de oameni.

În 2006, au existat mai multe zvonuri în legătură cu un presupus plan de retragere din Irak. Zvonurile au căpătat contur la sfârşitul anului trecut, când un înalt responsabil al armatei britanice a declarat, sub acoperirea anonimatului, că până la mijlocului lui 2007, mare parte din trupe vor fi chemate la vatră. Este suprinzător momentul ales de guvernul de la Londra pentru a face publică această hotărâre.

Luna trecută, preşedintele american George W. Bush a anunţat o nouă strategie pentru Irak, care prevede suplimentarea efectivelor cu peste 20.000 de militari, majoritatea la Bagdad. Analiştii se întreabă ce s-a întâmplat cu alianţa până acum de neclintit dintre Statele Unite şi Marea Britanie în lupta împotriva terorismului.

Casa Albă s-a mulţumit să comenteze anunţul premierului Blair, ca fiind "un semn de progres". Democraţii, majoritari în Congresul de la Washington, s-au folosit, însă, de acest prilej pentru a-i cere încă o dată preşedintelui Bush să retragă trupele americane din Irak.

Într-o primă etapă, britanicii vor retrage un sfert din efective, adică 1.600 de oameni, dar în teren vor rămâne totuşi 5.500 de soldaţi, suficienţi pentru a nu lăsa armata irakiană descoperită.

Guvernul de la Bagdad a declarat că este pregătit ca în următoarele luni să preia misiunea de securitate din sudul ţării, zonă unde acţionau britanicii. Autorităţile irakiene insistă totuşi că, pentru moment, este nevoie de sprijinul forţelor britanice.

Preşedintele Traian Băsescu a refuzat să comenteze anunţul premierului britanic.