Foto: www.nydailynews.com

Şeful diplomaţiei ruseşti Seghei Lavrov a dat asigurări, în timpul întâlnirii cu şeful OSCE, că forţele ruseşti din Osetia de Sud acţionează "exclusiv" pentru a restabili pacea şi a normaliza situaţia în această regiune separatistă". "Pot să vă asigur că obiectivul Federaţiei Ruseşti este acesta şi doar acesta", a declarat Lavrov, potrivit Interfax, la începutul întâlnirii cu preşedintele în exerciţiu au Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), ministrul finlandez de Externe Alexander Stubb.

Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, ministrul de Externe francez, Bernard Kouchner şi ministrul de Externe finlandez, Alexander Stubb, s-au aflat joi la Moscova şi încearcă să medieze un acord pentru încetarea violenţelor între Georgia şi Rusia.

Declaraţia lui Lavrov intervine după ce Georgia a acuzat Rusia că urmăreşte să îi ocupe întregul teritoriu şi să provoace o schimbare de regim. După ce făcuseră acuzaţii similare la adresa Moscovei, Statele Unite au revenit asupra acestora.

Georgia a acuzat, luni, Rusia că i-a ocupat mai multe oraşe, informaţii negate de partea rusă şi neconfirmate din surse independente. Luni seară, preşedintele georgian Mihail Saakaşvili declarase că Rusia a ocupat cea mai mare parte din teritoriul ţării sale, dar acest lucru nu este confirmat până în prezent.

Premierul rus Vladimir Putin a criticat Statele Unite pentru că au ajutat la retragerea contingentului georgian din Irak şi a acuzat unii politicieni americani că au în continuare o mentalitate de Război Rece.

Mihail Gorbaciov, omul care a schimbat lumea acum 20 de ani, cel în mâna căruia a fost prima dată scânteia care a ajuns să aprindă acum focul din Georgia, scrie într-un editorial publicat în cotidianul britanic "The Guardian" că nimic nu justifică pierderile uriaşe de vieţi omeneşti şi distrugerile războiului. Tragedia îşi are rădăcinile în 1991, atunci când separatiştii georgieni au anulat autonomia Osetiei de Sud. Gorbaciov susţine că toţi cei ce s-au succedat la conducerea Georgiei au încercat să-şi impună propria voinţă în regiune, iar asta nu a făcut decât să înrăutăţească situaţia. Singurul mod de a rezolva problemele sunt cele paşnice, pe care însă liderii georgieni le-au dispreţuit constant, mai scrie ultimul preşedinte sovietic. De asemenea, Gorbaciov aminteşte că, pe fondul acestei iminente crize, armata georgiană a fost antrenată de instructori americani şi a cumpărat echipamente militare sofisticate. Toate acestea, susţinute de promisiunea primirii în NATO, i-au radicalizat pe liderii georgieni. Ceea "ce se întâmplă acum în Caucaz ar trebui să fie o lecţie", conchide Gorbaciov: "jocurile geopolitice sunt extrem de periculoase". 

La scurt timp după începerea conflictului dintre Georgia şi Rusia, Casa Albă a cerut încetarea imediată a violenţelor din Osetia de Sud şi începerea negocierilor directe între părţile beligerante, relatează AFP. "Dorim ca violenţele să înceteze imediat şi ca cele două părţi să înceapă discuţii directe", a declarat un purtător de cuvânt al Casei Albe, Gordon Johndroe, care l-a însoţit pe preşedintele George W. Bush la Beijing la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice.

"Sprijinim integritatea teritorială a Georgiei şi cerem încetarea imediată a focului. Cerem insistent tuturor părţilor, inclusiv georgienilor, osetilor şi ruşilor, să dezamorseze situaţia tensionată şi să evite conflictul", a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat.

Şi secretarul de stat american, Condoleezza Rice, a cerut Moscovei să "respecte integritatea teritorială a Georgiei şi să îşi retragă trupele combatante de pe teritoriul georgian". "Statele Unite cooperează activ cu partenerii lor europeni pentru a lansa o mediere internaţională", a spus şefa diplomaţiei americane, subliniind "nevoia urgentă ca Rusia să sprijine aceste eforturi".

De asemenea, Statele Unite, Uniunea Europeană şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) vor trimite o delegaţie comună pentru a încerca să obţină un armistiţiu în Osetia.


"S-a decis ca emisari ai OSCE, Uniunii Europene şi Statelor Unite să meargă în Georgia pentru a obţine cât mai repede posibil un armistiţiu", se arată într-un comunicat al preşedinţiei UE.

Preşedintele american, George W. Bush, şi omologul său francez, Nicolas Sarkozy, au convenit duminică, după o discuţie telefonică, asupra paşilor care trebuie urmaţi pentru soluţionarea crizei dintre georgieni şi ruşi, din jurul regiunii separatiste Osetia de Sud, a anunţat Casa Albă, relatează AFP.

Cei doi şefi de stat "sunt de acord în mod general" asupra acestui dosar "şi mai exact asupra celor trei puncte următoare: necesitatea încetării ostilităţilor, necesitatea unei dezangajări (militare - n.red) şi necesitatea respectării integrităţii teritoriale georgiene", a declarat un purtător de cuvânt al Casei Albe, Gordon Johndroe.

Ambasadorul american la ONU a acuzat, duminică, Rusia că împiedică retragerea forţelor georgiene din enclava separatistă Osetia de Sud şi a cerut încheierea imediată a unui armistiţiu, informează AFP.

"Forţele ruse împiedică retragerea forţelor georgiene din Osetia de Sud", a declarat ambasadorul Zalmay Khalilzad în faţa Consiliului de Securitate reunit pentru a discuta din nou despre criza ruso-georgiană.


Ambasadorul american a cerut Moscovei să ia în considerare "consecinţele acestei agresiuni". "Relaţiile americano-ruse riscă să fie afectate de această agresiune împotriva statului suveran şi democratic Georgia", a adăugat Khalilzad, care a cerut o "retragere imediată" a trupelor din regiune.

Într-o scurtă alocuţiune susţinută miercuri la Casa Albă, Bush a cerut Rusiei să respecte suveranitatea Georgiei şi să îşi retragă trupele de pe teritoriul său. Preşedintele american George W. Bush a cerut, miercuri, Rusiei să respecte suveranitatea Georgiei şi să îşi retragă trupele de pe teritoriul acestei ţări. Liderul american a cerut şi ca trupele ruse prezente în Georgia să se retragă, precizând că există rapoarte îngrijorătoare, potrivit cărora unităţi ruse au ocupat poziţii la est de oraşul Gori, ceea ce le permite să blocheze autostrada est-vest care duce spre Tbilisi. Bush a susţinut că un avion de transport militar american de tip C-17 se îndreaptă către Georgia cu ajutor umanitar destinat victimelor conflictului dintre forţele georgiene şi cele ruse.

SUA preia hăţurile războiului din Caucaz şi îl transformă într-o problemă personală cu Rusia. De la Washington, Secretarul american al Apărării Robert Gates a lansat un averisment dur Moscovei: după ofensiva din Georgia, relaţiile ruso-americane vor suferi ani buni de acum încolo. Gates reproşează Moscovei că a profitat de o oportunitate pentru a pedepsi Georgia, lucru inacceptabil pentru Statele Unite. Mai mult, şeful american al Apărării susţine că ruşii l-au minţit. El spune că, înaintea izbucnirii conflictului, în convorbirile telefonice cu omologul său rus, acesta ar fi dat garanţii că Georgia nu va fi atacată. Este pentru prima dată când un înalt oficial american a vorbit deschis despre pretenţiile hegemonice ale Rusiei. 

Preşedintele Statelor Unite a declarat vineri, într-un discurs pe tema conflictului dintre Rusia şi Georgia, că "nu este interesul Americii să aibă o relaţie tensionată cu Rusia şi nu este nici interesul Rusiei să aibă o relaţie tensionată cu SUA".

George W. Bush a subliniat faptul că "în ultimele zile Rusia şi-a prejudiciat credibilitatea şi percepţia în faţa lumii libere. Invazia şi intimidarea nu sunt politici accetabile în secolul XXI. Doar Rusia poate decide când se va pune înapoi pe calea naţiunilor responsabile". Preşedintele american crede că Rusia îşi simte interesele ameninţate de extinderea libertăţii şi a democraţiei în ţările din jurul ei.

Preşedintele georgian Mihail Saakaşvili, a declarat miercuri că promisiunea Statelor Unite de a trimite ajutoare Georgiei înseamnă că armata americană va prelua controlul asupra porturilor şi aeroporturilor din ţară.

OSCE îşi exprimă "profunda îngrijorare" în legătură cu violenţele din Osetia de Sud. Organizaţia de Securitate pentru Cooperare în Europa (OSCE) şi-a exprimat "profunda îngrijorare" în legătură cu violenţele din provincia separatistă Osetia de Sud şi a cerut părţilor beligerante să vină la masa negocierilor, relatează AFP.

Ministrul finlandez de Externe, Alexander Stubb, preşedintele în exerciţiu al OSCE, a declarat, joi seară, că a fost în legătură cu Tbilisi şi Ţhinvali şi a invitat cele două părţi să se întâlnească la Helsinki cât mai curând posibil. "Situaţia în zona de conflict este extrem de tensionată şi se impune o detensionare a relaţiilor imediat", a precizat el într-un comunicat.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a anunţat că îl va trimite de urgenţă în Georgia pe reprezentantul său special Heikki Talvitie, pentru a încerca să calmeze situaţia, a anunţat Finlanda, care deţine preşedinţia OSCE anul acesta, transmite AFP.

"Ministrul de Externe Alexander Stubb a decis să îl trimită în Georgia pe reprezentantul său special, Heikki Talvitie, care se pregăteşte să plece în regiune", a declarat ministerul de Externe finlandez într-un comunicat.

Joi, ministrul german de Externe a anunţat că OSCE îşi va suplimenta numărul de observatori din Osetia de Sud, de la 200 la 300, pentru a ajuta la monitorizarea unui armistiţiu fragil între Rusia şi Georgia.

Uniunea Europeană este "decisă" să controleze şi să "supravegheze" aplicarea planului de pace din Georgia trimiţând oameni la faţa locului, a anunţat joi la Bruxelles ministrul francez de Externe Bernard Kouchner, după reuniunea şefilor diplomaţiei din UE. Însă, detaliile vor fi decise la reuniunea miniştrilor de Externe UE din septembrie.

NATO cere încetarea imediată a violenţelor din Osetia de Sud.


Secretarul general al NATO Jaap de Hoop Scheffer a cerut, vineri, încetarea imediată a violenţelor din Osetia de Sud şi lansarea unor discuţii directe între părţile implicate, scrie NewsIn.


"Secretarul general al NATO este profund îngrijorat de evenimentele care se petrec în regiunea georgiană Osetia de Sud", se arată într-un comunicat al Alianţei. "Urmărim îndeaproape situaţia, iar secretarul general al NATO cere tuturor părţilor implicate să pună capăt imediat ciocnirilor armate şi să lanseze negocieri directe", potrivit textului.

NATO a reiterat, sâmbătă, apelul său pentru negocieri directe destinate să pună capăt confruntărilor dintre ruşi şi georgieni, cu condiţia ca acestea să fie fondate pe principiul integrităţii teritoriale a Georgiei, informează AFP.


"NATO rămâne în continuare foarte preocupată (...), şi secretarul general continuă să creadă că toate părţile implicate trebuie să pună capăt imediat operaţiunilor militare şi să înceapă să negocieze", a declarat un purtător de cuvânt contactat de AFP la Bruxelles.


"Negocierile la care facem apel noi, ca şi alţii, pot fi fondate doar pe principiul integrităţii teritoriale a Georgiei", a afirmat purtătorul de cuvânt.

Secretarul general al NATO Jaap de Hoop Scheffer a discutat deja în două rânduri cu preşedintele georgian Mihail Saakaşvili şi înalţi oficiali ruşi. Totuşi, el nu a discutat nici cu preşedintele rus Dmitri Medvedev, nici cu premierul Vladimir Putin, potrivit purtătorului de cuvânt.


Consiliul Europei a cerut astăzi "încetarea imediată şi necondiţionată a focului" în republica separatistă georgiană Osetia de Sud, relatează AFP.
"Principala prioritate este de a se instaura încetarea imediată şi necondiţionată focului", a declarat secretarul general a Consiliului Europei, Terry Davis, într-un comunicat publicat la Strasbourg.

"Încetarea focului ar trebui să fie urmată de negocieri directe care să ducă la rezolvarea paşnică şi durabilă" a conflictului, a subliniat el.


Secretarul general şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la "bilanţul victimelor în urma escaladării violenţelor din Georgia, care nu încetează să crească" şi cere părţilor să se abţină "de la orice acţiune care riscă să provoace moartea unor civili". "Ţara este în prezent în pragul unui război, care ar avea consecinţe catastrofal pentru populaţia din regiune", a apreciat el.


Comisia Europeană a făcut apel la încetarea violenţelor.


Comisia Europeană şi şeful diplomaţiei UE, Javier Solana, au făcut apel, vineri, pentru încetarea violenţelor din regiunea separatistă georgiană Osetia de Sud, aflată în centrul unui conflict între Georgia şi Rusia, relatează AFP.

"Suntem foarte îngrijoraţi de evoluţia dramatică a situaţiei", a declarat purtătoarea de cuvânt a şefului diplomaţiei europene Javier Solana, precizând că situaţia este urmărită "îndeaproape". "Reînnoim apelul lansat joi de Javier Solana şi le cerem părţilor să înceteze imediat violenţele", a adăugat ea.

"Comisia Europeană este extrem de îngrijorată de informaţiile privind luptele grave din zona de conflict Osetia de Sud" şi "cere oprirea imediată a ostilităţilor şi reluarea rapidă a negocierilor", a declarat, la rândul său, purtătorul de cuvânt al comisarului pentru relaţii externe Benita Ferrero-Wagner. El a dat asigurări că UE este "pregătită să îşi suplimeteze contribuţia la rezolvarea conflictului din Georgia".


Uniunea Europeană "cere tuturor părţilor să înceteze ostilităţile şi să reia fără întârziere negocierile pentru a permite o soluţionare politică a crizei, cu respectul suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Georgiei", a declarat preşedinţia franceză a UE. De asemenea, ministrul lituanian de Externe Petras Vaitekunas şi reprezentantul special al UE pentru Caucazul de Sud, suedezul Peter Semneby, au plecat, vineri, în Georgia pentru a studia situaţia de la faţa locului şi pentru a "informa partenerii din Uniunea Europeană", se arată într-un comunicat al Guvernului de Vilnius.


Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit la New York pentru a discuta şi pentru a lua o poziţie în privinţa conflictului din Osetia de Sud.
Consiliul de Securitate al ONU, reunit vineri la New York pentru a doua oară în două zile, după escaladarea conflictului din republica separatistă georgiană Osetia de Sud, nu a ajuns la niciun acord şi urmează să se reia consultările sâmbătă, relatează AFP.


"După consultări bilaterale, am pregătit un proiect de declaraţie", a subliniat preşedintele belgian al Consiliului de Securitate, Jan Grauls. "Dar unii membri mai au nevoie de timp, astfel încât am decis să ne revedem sâmbătă", a adăugat el.


Reuniunea de vineri, care s-a desfăşurat parţial cu uşile închise, parţial a fost transmisă pe circuitul TV intern, a durat mai multe ore şi a fost agitată. Rusia şi Georgia s-au acuzat reciproc că ar fi la originea escaladei violenţelor declanşate joi.


Ambasadorul georgian la ONU, Irakli Alasania, a acuzat Moscova că ar fi "început o invazie militară" a Georgiei. Diplomatul georgian a enumerat, arătându-le pe hartă, toate locurile bombardate de aviaţia rusă de la începutul luptelor, în noaptea de joi spre vineri, în special poziţii "foarte îndepărtate de zona de conflict". "Este vorba de o sfidare faţă de comunitatea internaţională", a apreciat Alasania, care a cerut încetarea imediată a "acestor acţiuni criminale", încheierea unui armistiţiu şi începerea negocierilor.


La rândul său, ambasadorul Rusiei la ONU, Vitali Ciurkin, a lansat numeroase atacuri. Acuzând Tbilisi că este singurul responsabil de escaladarea conflictului, el a declarat că "atacurile Georgiei asupra Osetiei de Sud au fost desfăşurate în complicitate cu unii membri al Consiliului de Securitate".

"O catastrofă umanitară este în curs", a afirmat Ciurkin. El a denunţat operaţiuni de "epurare etnică", practicate în sate şi a amintit că numeroşi ruşi trăiesc în mica regiune separatistă, care şi-a declarat independenţa faţă de Tbilisi după prăbuşirea URSS, în 1991.


Ambasadorul american la ONU, Zalmay Khalilzad, a susţinut Georgia împotriva Moscovei. "Cerem Rusiei să înceteze atacurile aeriene şi lansarea de rachete asupra Georgiei, să respecte integritatea teritorială a Georgiei şi să îşi retragă trupele de pe teritoriul georgian", a declarat el.


Însărcinatul francez cu afaceri, Jean-Pierre Lacroix, a cerut, la rândul său, "tuturor părţilor să urmeze fără întârziere calea negocierilor": "Avem un mesaj simplu pentru oseţi, georgieni şi ruşi: calea militară nu duce nicăieri", a explicat el.

Surse diplomatice anunţaseră anterior că cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate - Statele Unite, Marea Britanie, China, Rusia, Marea Britanie şi Franţa - s-au întâlnit înainte de deschiderea oficială a reuniunii şi erau foarte aproape de un acord asupra unui text.

Înaltul comisar ONU pentru refugiaţi, Antonio Guterres, a cerut duminică părţilor implicate în conflcitul din Osetia de Sud să le permită agenţiilor umanitare accesul la civilii refugiaţi, relatează AFP. "Este esenţial ca agenţiile umanitare să aibă acces la persoanele afectate şi refugiate şi ca celor care sunt blocaţi în zonele de conflict să li se asigure trecerea în zone libere cât mai repede posibil", a declarat Guterres într-un comunicat. "Este esenţial ca diferitele tabere să respecte principiile umanitare şi să asigure protecţia civililor", a adăugat el.

Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a anunţat că intenţionează să asigure materialele necesare şi adăposturi provizorii pentru refugiaţi, după o serie de discuţii cu responsabilii din serviciile umanitare georgiene şi cu alţi parteneri.

China a cerut, sâmbătă, un armistiţiu între Rusia şi Georgia în Osetia de Sud, încurajând cele două părţi să îşi rezolve divergenţele prin dialog.

Germania, Italia, Marea Britanie şi Turcia au cerut încetarea ostilităţilor şi reluarea negocierilor.
Şeful diplomaţiei germane, Frank-Walter Steinmeier, a cerut "părţilor să se implice imediat într-un dialog direct", după contactele telefonice cu omologul său rus Serghei Lavrov şi preşedintele georgian Mihail Saakaşvili.

Liderul opoziţiei conservatoare britanice a cerut guvernului de la Londra să înăsprească regimul vizelor pentru reprezentanţii elitelor ruse care doresc să vină în Regatul Unit. David Cameron a declarat, de asemenea, că Marea Britanie trebuie să susţină deschis Georgia."Nu este de acceptat ca armatele ruse să invadeze alte ţări, în timp ce amatorii ruşi de shopping să continue să cutreiere lanţurile de magazine", a declarat liderul conservatorilor britanici pentru săptămânalul "Sunday Times". Cameron a ajuns sâmbătă la Tbilisi, unde a avut discuţii cu preşedintele georgian, Mihail Saakaşvili, şi premierul pe tema conflictului cu Rusia. În cursul vizitei, Cameron a cerut din nou ca Rusia să fie exclusă din G8 şi ca Uniunea Europeană să îşi suspende parteneriatul cu Rusia. 

Într-o conferinţă de presă susţinută alături de preşedintele rus Dmitri Medvedev,  şeful Cancelariei germane Angela Merkel a subliniat că orice soluţie a conflictului trebuie să respecte integritatea teritorială a Georgiei şi că unele dintre acţiunile ruse în cadrul conflictului au fost disproporţionate.

Angela Merkel a atras atenţia preşedintelui rus că trupele masive ale Rusiei ar trebui să se retragă cât mai repede de pe teritoriul Georgiei, să se permită accesul liber organizaţiilor umanitare şi observatorilor internaţionali care să analizeze dintr-un punct de vedere realist situaţia de pe teren.

Fostul cancelar german Gerhard Schroeder a acuzat, sâmbătă, Tbilisi că a lansat ostilităţile cu Moscova şi a sugerat că provinciile separatiste Osetia de Sud şi Abhazia nu mai pot rămâne sub suveranitate georgiană, după violenţele din ultimele nouă zile. Într-un interviu acordat cotidianului german Der Spiegel, el a criticat Occidentul pentru eşecurile înregistrate în negocierile cu Rusia şi a cerut Europei să îşi consolideze relaţiile cu Moscova.

Schroeder a avut o relaţie apropiată cu fostul preşedinte rus Vladimir Putin în cei şapte ani în care a fost cancelar, iar în prezent este preşedintele consorţiului ruso-german care construieşte o conductă importantă de gaz pe sub Marea Baltică.

Preşedintele polonez Lech Kaczynski a calificat drept "inadmisibilă" orice ingerinţă în problemele interne ale Georgiei, fără a menţiona Rusia, în timp ce Republica Cehă cerea "evitarea oricei escalade în conflict".


Cuba şi-a exprimat, duminică, susţinerea faţă de Rusia, aliatului tradiţional din timpul Războiului Rece, în ceea ce priveşte conflictul din Georgia, preşedintele Raul Castro declarând într-un comunicat că susţine acţiunile militare ruse în regiunea separatistă Osetia de Sud, scrie NewsIn.

Raul Castro susţine cererea Rusiei ca Georgia să-şi retragă necondiţionat trupele din regiunea separatistă prorusă, asupra căreia Georgia a încercat, joi, să recâştige controlul recurgând la armată. "Este falsă afirmaţia că Georgia îşi apără suveranitatea naţională", a spus Raul Castro într-o declaraţie ce pare să confirme noii paşi făcuţi recent către reînnoirea relaţiilor ruso-cubaneze. "Cererea de retragere adrestă invadatorilor este corectă şi guvernul nostru o susţine", a declarat fratele lui Fidel Castro.

Raul Castro a declarat că Osetia de Sud nu împărtăşeşte cu Georgia nici o identitate naţională, nici o cultură similară şi şi-a menţinut statutul ei de "republică autonomă". "Republica autonomă a Osetiei de Sud a făcut parte din punct de vedere istoric din Federaţia Rusă", a subliniat liderul cubanez.

Raul Castro a acuzat, pe de altă parte, că Georgia că a lansat ofensiva asupra Osetiei de Sud "în complicitate cu Statele Unite", inamicul istoric al Cubei. Statele Unite au criticat dur Rusia, spunând că acţiunile Moscovei în Georgia sunt "disproporţionate şi periculoase".

Declaraţia lui Castro intervine după ce vicepremierul rus Igor Secin a fost săptămâna trecută în vizită în Cuba, cu scopul public declarat de a "reactiva" vechile relaţii dintre fostele ţări aliate comuniste. Anterior acestei vizite, au circulat informaţii potrivit cărora Rusia, deranjată de planul american de amplasare a scutului antirachetă în Europa de Est, ar putea folosi Cuba ca bază pentru realimentarea bombardierelor nucleare. O asemenea mişcare, a spus un general din aviaţia americană, ar însemna încălcarea unei "linii roşii".

Fosta URSS, a cărei moştenitoare e Rusia, a fost ţara aliată Cubei în timpul Războiului Rece, oferindu-i ajutoare în valoare de miliarde de dolari înainte de prăbuşirea colosului sovietic în 1991. Ca o amintire a dominaţiei exercitate de Moscova ani de zile în această ţară, o ambasadă rusă impunătoare este situată în vestul capitalei cubaneze, Havana.

 

Preşedinţii a cinci ţări din fosta sferă de influenţă sovietică, Polonia, Ucraina şi cele trei ţări baltice, susţin Georgia, a declarat un consilier al preşedintelui polonez Lech Kaczynski, citat de AFP. 

Preşedintele polonez este iniţiatorul unei declaraţii dure la adresa ofensivei ruse în Georgia, semnată şi de preşedinţii statelor baltice."UE şi NATO trebuie să preia iniţiativa şi să se opună propagării politicii imperialiste şi revizioniste din estul Europei. Federaţia Rusă a depăşit 'linia roşie' în ceea ce priveşte menţinerea păcii şi stabilităţii în zona de conflict şi în ceea ce priveşte apărarea cetăţenilor ruşi în afara frontierelor sale", au declarat preşedinţii eston, Toomas Hendrik Ilves, leton Valdis Zatlers, lituanian Valdas Adamkus şi polonez Lech Kaczynski.

De asemenea, Kaczynski i-a prezentat, duminică, omologului francez Nicolas Sarkozy, aşteptat marţi la Moscova, şi a cărui ţară se află la conducerea UE, un plan pentru ieşirea din criza din Georgia propus de Polonia, cele trei ţări baltice şi Ucraina.

Ucrainenii, la rândul lor, sunt îngrijoraţi că o criză similară celei dintre Georgia şi Rusia s-ar putea produce şi în ţara lor şi şi-au exprimat solidaritatea faţă de Tbilisi. Luni, o sută de persoane au manifestat în faţa ambasadei ruse de la Kiev, fluturând drapele georgiene şi prezentând afişuri pe care scria: "Opriţi agresiunea rusă!", "Astăzi Georgia, mâine Ucraina?".

Preşedintele ucrainean Viktor Iuşcenko i-a propus omologului său rus Dmitri Medvedev să lanseze de urgenţă negocieri privind Flota Mării Negre, care îşi are baza în sudul Ucrainei, la Sevastopol. Potrivit unei informaţii apărute, sâmbătă, pe site-ului Guvernului ucrainean, preşedintele ucrainean a susţinut că a adresat prin canale oficiale, preşedintelui Rusiei, o propunere ugentă pentru a negocia şi a pregăti un acord care să reglementeze relaţiile dintre cele două ţări în cazul în care vor avea loc operaţiuni militare asemănătoare celor de la începutul lunii august.

Extinzând ramificaţiile conflictului din Georgia, Ucraina, ţară vecină Rusiei, a anunţat că armata sa va supraveghea aplicarea unui decret prezidenţial care prevede ca vasele ruseşti ancorate la Sevastopol să solicite permisiunea autorităţilor ucrainene pentru a ieşi sau reveni în port.

Decizia a dus la o reacţie vehementă din partea Moscovei. Statul Major rus a calificat-o drept "ilegitimă" şi a insistat că flota rusă se supune doar ordinelor comandantului-şef de la Kremlin.

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy consideră "normal" ca Rusia să vrea "să apere interesele rusofonilor" în afara graniţelor sale, dar a reiterat, miercuri, la Moscova, necesitatea de a respecta "integritatea teritorială" a Georgiei. La începutul convorbirii purtate la Kremlin cu omologul său rus, Dmitri Medvedev, Sarkozy a declarat că este normal că membrii comunităţii internaţionale vor să garanteze integritatea, suveranitatea şi independenţa Georgiei.

Preşedintele Sarkozy a adăugat, miercuri, la Moscova că încetarea ostilităţilor anunţată de preşedintele rus Dmitri Medvedev este "o veste bună", dar a cerut ca armistiţiul să fie confirmat prin fapte.

Joi, ambasadorul francez în Georgia, Eric Fournier a declarat că ruşii au promis că se retrag din Gori până vineri. "Ruşii şi-au luat un angajament şi trebuie să părăsească Gori până vineri. Vom avea grijă ca angajamentele luate să fie respectate", a adăugat el, referindu-se la acordul de încetare a ostilităţilor şi retragerea trupelor, negociat de Franţa în numele Uniunii Europene. Preşedintele unei delegaţii a Parlamentului European, Anne-Marie Isler-Beghin, căreia armata rusă nu i-a permis să meargă la Gori, a confirmat promisiunea rusă de a părăsi acest oraş strategic din apropierea regiunii separatiste Osetia de Sud. "Generalul rus (comandantul din regiunea Gori) a spus că trupele se vor retrage în 15 august. "Vineri, 15 august voi merge la Gori pentru a vedea dacă se ţin de cuvânt", a declarat ea într-o conferinţă de presă. Parlamentarul european a apreciat pe de altă parte drept "inacceptabil" ca armata rusă să blocheze accesul georgienilor la un oraş şi că informaţiile despre abuzuri comise de ruşi la Gori nu pot fi verificate.