Raportul tehnic al CE: Parlamentul român nu conştientizează problema corupţiei la nivel înalt

"În ciuda unei intense dezbateri politice şi legale, România a reuşit să păstreze intact cadrul instituţional de luptă anticorupţie. Cadrul legal rămâne slab în unele zone, cu restrângerea puterilor autorităţilor specializate şi cu sporirea cerinţelor pentru unele investigaţii. Deciziile inconsevente ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cazuri de rang înalt contribuie la scăderea încrederii publice în lupta împotriva corupţiei. Se pare că în Parlament nu se conştientizează suficient problema corupţiei la nivel înalt", este concluzia raportului tehnic la obiectivul de referinţă numărul trei - continuarea realizării unor anchete profesionale şi imparţiale în cazul sesizărilor de corupţie la nivel înalt.

Raportul tehnic stă la baza raportului final ce va fi publicat astăzi în jurul orei 14.00 ora României după votul din Colegiul Comisarilor, unde ar mai putea suferi modificări.

"Pe lângă continuarea unui parcurs pozitiv de către Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), lupta împotriva corupţiei la nivel înalt nu a demonstrat progrese convingătoare din iunie 2007. La fel ca şi atunci, instanţele au continuat să dea sentinţe blânde şi sancţiuni inconsecvente. Cazurile cheie ce privesc politicieni de rang înalt nu au înregistrat nici un progres real", se arată în raportul tehnic..
"DNA a anchetat 17 cazuri de corupţie la nivel înalt. Trei dintre acestea, fiecare privind câte un fost ministru, au fost restituite procurorilor de către ÎCCJ. Motivarea restituirii s-a bazat pe aplicarea retroactivă a deciziei Curţii Constituţionale luate în iulie 2007", se arată în raport, iar într-o notă de subsol se precizează că este vorba de decizia Curţii Constituţionale 665/5.07.2007 care solicita ca foştii miniştri să beneficieze de aceleaşi restricţii în ridicarea imunităţii precum miniştrii aflaţi în exerciţiul funcţiunii. Motivele pentru decizia ÎCCJ arată că într-unul dintre cazuri, restituirea va anula toate activităţile de investigaţie derulate de procurori.

În plus, notează raportul tehnic, "pentru a putea demara o anchetă, e nevoie acum de acordul Parlamentului, pe lângă acordul preşedintelui. În ciuda unei declaraţii publice făcute la 22 aprilie 2008 că nu există nici o procedură publică pentru a aproba aceste solicitări, comisia juridică a Camerei Deputaţilor şi-a dat deja avizul negativ în două cazuri", notează raportul, explicând într-o notă de subsol că în mai 2008, comisia juridică a Camerei Deputaţilor a recomandat neînceperea urmăririi penale a fostului ministru al Transporturilor Miron Mitrea, iar în iunie 2008 a fostului premier Adrian Năstase.

În ce priveşte stabilitatea cadrului instituţional de luptă anticorupţie, mai ales prin păstrarea procedurii de numire şi revocare a Procurorului General şi a procurorului-şef al DNA, se apreciază ca "evoluţii pozitive" faptul că acestea au rămas neschimbate.

"Cu toate acestea, o serie de decizii ale Curţii Constituţionale şi de modificări legislative făcute în ultimul an ar putea slăbi serios lupta anticorupţie. O decizie a CCR din iulie 2007 restrânge aria de activitate a secţiei militare a DNA interzicându-i să mai investigheze cazuri ce implică atât civili cât şi persoal militar. În august, articolul 94 din Codul de Procedură Fiscală a fost modificat, astfel încât s-a interzis autorităţii fiscale elaborarea de rapoarte tehnice sau ştiinţifice la cererea parchetelor, iar procedura specială de anchetare a miniştrilor în funcţie a fost extinsă şi asupra foştilor miniştri. În octombrie, CCR a declarat neconstituţionale o serie de prevederi relevante ale legii privind răspunderea ministerială. Procedura de ridicare a imunităţii pentru miniştrii care sunt în acelaşi timp şi parlamentari a fost înăsprită în martie 2008".

"În fiecare caz, deciziile CCR sau amendamentele legislative restrâng activitatea instituţiilor anticorupţie sau cresc numărul de condiţii ce trebuie îndeplinite înainte ca ancheta penală să poată începe. La nivel practic, implementarea modificărilor a avut ca rezultat blocaje şi amânări în stadiul de anchetă. Deşi prevederile Constituţiei României trebuie respectate în mod firesc, aceste amendamente nu ajută la investigarea eficientă a acuzaţiilor de corupţie la nivel înalt şi pot obstrucţiona progresele către atingerea obiectivului de referinţă", avertizează raportul CE.

"Trebuie să devină o normă analiza atentă a impactului proiectelor de lege asupra capacităţii autorităţilor abilitate să investigheze şi ancheteze cu succes infracţiuni de corupţie", este mesajul adresat Parlamentului României de către experţii CE.

"În acest context trebuie subliniată în special nevoia de continuitate instituţională, în special în ce priveşte procedura de numire şi revocare pentru posturi de conducere. Activitatea serioasă a DNA în investigarea şi anchetarea cazurilor de corupţie la nivel înalt nu trebuie întreruptă dacă se doreşte continuarea progreselor în atingerea acestui obiectiv de referinţă".

În ce priveşte amendamentele la Codul de procedură penală, "situaţia rămâne incertă pe moment. În timp ce majoritatea măsurilor propuse iniţial de Camera Deputaţilor au fost eliminate de către Senat, au rămas prevederile care limitează eficienţa percheziţiilor domiciliare şi a interceptărilor telefonice. Dacă vor fi aprobate, aceste prevederi vor împiedica în mod semnificativ capacitatea procurorilor de a strânge probe adecvate în cazuri penale, în special în cazuri de corupţie unde interceptările telefonice joacă un rol substanţial. Procurorii nu vor mai putea emite autorizaţii pentru interceptări telefonice, iar condiţiile pentru interceptare şi înregistrare au fost înăsprite. Conversaţiile dintre avocat şi client nu ar mai putea fi înregistrate şi folosite drept probe. În cele din urmă, similar cu percheziţiile domiciliare, au fost introduse prevederi care interzic utilizarea probelor strânse în contravenţie cu condiţiile specificate.

"Chiar dacă amendamentele sunt deocamdată suspendate, ele nu au fost abandonate definitiv şi unele măsuri riscă să fie reintroduse în noul Cod de Procedură Penală când va fi prezentat Parlamentului", avertizează raportul tehnic.