Foto: NewsIn

ANI a fost promisiunea solemnă a României faţă de Uniunea Europeană, la capitolul justiţie. Ţara noastră avea nevoie de o instituţie care să verifice integritatea mai ales a funcţionarilor publici. Averile tuturor angajaţilor statului, de la parlamentari la magistraţi, vor fi controlate de inspectorii de integritate.

Drumul ANI până în acest punct a fost extrem de sinuos. O lege de funcţionare adoptată cu mare dificultate din cauza trunchierilor care lăsau agenţia practic fără obiect de activitate. Un consiliu iresponsabil, care s-a chinuit luni de zile să pună pe picioare un regulament de funcţionare. Din cauza numeroaselor absenţe de la şedinţe, membrii Consiliului Naţional de Integritate au prelungit cu câteva luni peste termen alegerea conducerii ANI.

Instituţia a funcţionat jumătate de an fără preşedinte, doar cu un vicepreşedinte care nu avea acces la bugetul alocat de guvern. Impasul a fost depăşit cu greu printr-o hotărâre de guvern care dădea puteri şi numărului doi din agenţie. ANI s-a ales şi cu un sediu, în centrul Bucureştiului, o clădire veche care nu avea autonomie de electricitate. De trei luni vicepreşedintele ANI ocupă funcţia de preşedinte, dar s-a lovit de o nouă problemă: bugetul alocat anul trecut era insuficient pentru actualele nevoi ale instituţiei.