"Din discuţiile din teren a reieşit că principala sursă de tensiune intercomunitară, care va fi accentuată prin aplicarea Proiectului Legii Educaţiei Naţionale (în forma propusă de către Guvern, n.r.), este separarea educaţiei formale (educaţia în şcoală) pe criteriu etnic. A doua cauză importantă, conform discuţiilor din teren, o constituie educaţia în familie pe un tipar care nu încurajează suficient multiculturalismul", se precizează în capitolul recomandărilor propuse de către CESPE în cadrul unui studiu de fezabilitate înaintat Senatului despre impactul Legii Educaţiei în varianta Guvernului.
De asemenea, documentul menţionează că "interlocutorii au indicat ca principală soluţie faţă de clivajul deja existent reunificarea procesului de predare, iar nu continuarea separării procesului educaţional".
Totodată, documentul afirmă că pentru toate persoanele intervievate "reducerea imixtiunii politice în procesul educativ a apărut ca o prioritate".
În ceea ce priveşte ocuparea posturilor în învăţământ de către reprezentanţii minorităţilor naţionale, documentul precizează că este necesară "înfiinţarea unor centre regionale pentru forţa de muncă calificată pentru învăţământul preşcolar pe principiul reciprocităţii, astfel încât toate comunităţile lingvistice să beneficieze de formarea necesară corpului lor pedagogic".
Totodată, documentul declamă faptul că minoritatea românească din zonele majoritar maghiare ar fi private de anumite drepturi constituţionale.
"Legea trebuie pusă în acord cu dreptul european şi cel naţional prin eliminarea abordării colective a chestiunii minorităţilor, aşa încât drepturile individuale să nu fie interpretate ca drepturi colective. În judeţele în care majoritatea devine minoritate locală este imperios necesar să se instituie la nivel de minister o funcţie de consilier al ministrului educaţiei, iar în teritoriu un inspector cu atribuţiuni dedicate acestei comunităţi pe lângă inspectoratul şcolar judeţean, numiţi la solicitarea şi prin consultarea comunităţii româneşti din zonă. Din această analiză rezultă faptul că principala problemă este necunoaşterea limbii române de către o parte semnificativă a etnicilor maghiari. În consecinţă, Legea trebuie reformulată aşa încât şi această categorie de cetăţeni români să beneficieze de drepturile constituţionale ce decurg din cunoaşterea limbii române", mai afirmă documentul.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M