Mobilizarea la vot a propriului electorat a făcut diferenţa între partide la europarlamentare. PRM şi PNG au ratat atingerea pragului electoral, iar PD a obţinut un scor mult inferior propriului potenţial tocmai pentru că nu au reuşit să-şi convingă simpatizanţii să meargă la urne. În schimb, PLD, comunitatea maghiară, dar şi PNL au câştigat peste aşteptări tocmai pentru că şi-au mobilizat admirabil alegătorii. Acestea sunt concluziile unui raport al Fundaţiei Soros pentru România, făcut public joi.

Raportul Fundaţiei Soros porneşte de la diferenţele substanţiale dintre Barometrul de Opinie realizat în octombrie şi rezultatele scrutinului europarlamentar din 25 noiembrie.

Rezultatele arată că au avut câştig de cauză partidele care şi-au mobilizat mai bine la vot propriul electorat şi au pierdut cele cu care nu au reuşit acest lucru.

Astfel, cu o lună înainte de scrutin, PRM şi PNG erau cotate peste pragul electoral de 5%, însă voturile obţinute la alegeri au fost sub acest procent. Motivul: cei mai mulţi dintre simpatizanţii acestor partide - oameni puţin interesaţi de politică şi dezamăgiţi în general de toate forţele politice - nu s-au prezentat la vot. Şi PD era cotat la 45%, dar a obţinut puţin peste 28%. Electoratul democraţilor este unul volatil, de circumstanţă, greu de mobilizat la vot.

La polul opus, marele câştigător a fost PLD, cotat la 2% înainte de alegeri, şi care a obţinut 7,78% din voturi. Succesul se datorează unei campanii vizibile, centrate pe figura unui lider: Theodor Stolojan. Şi UDMR şi-a dublat capitalul electoral tocmai datorită mobilizării la vot a comunităţii maghiare. UDMR şi candidatul independent Laszlo Tokes erau cotaţi cu 4%, dar au obţinut 8,96% din voturi.

PSD a înregistrat o creştere de un procent faţă de sondajul preelectoral, iar PNL o creştere de aproape 3,5 procente - succese explicabile prin prezenţa masivă la vot a simpatizanţilor.

Potrivit raportului, diferenţele nu se explică prin faptul că sondajele mint, ci prin comportamentul respondenţilor: bună parte dintre cei care declară că merg la vot nu se ţin de cuvânt. De aici şi concluziile analizei: există partide ai căror simpatizanţi sunt mai puţin hotărâţi să meargă la vot şi este nevoie de implicare mai mare în campanie pentru a-i convinge că există o miză.