Foto: NewsIn

"Din aceste probe (n.r. cele strânse de parchet) rezultă cu pregnanţă faptul că activitatea de răpire a jurnaliştilor români a fost realizată premeditat de o grupare teroristă motivată de concepţii şi atitudini extremiste, având ca scop, la un moment dat, obiective de natură politică, a vizat factori umani din rândul populaţiei civile şi a produs un impact psihologic asupra populaţiei", susţine Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În esenţă, instanţa supremă a menţinut motivarea Curţii de Apel Bucureşti ca temeinică şi legală, reţinând că "deosebit de relevante cu privire la vinovăţia inculpatului Omar Hayssam sunt declaraţiile martorului Mohamad Munaf, care descrie cu lux de amănunte modul în care acesta a pus la cale planul de răpire a jurnaliştilor, cum l-a susţinut financiar şi cum a înţeles să profite de pe urma acestei activităţi".

ÎCCJ explică apoi planul conceput de Hayssam. "Aşa cum în mod corect a reţinut instanţa de fond inculpatul Omar Hayssam a iniţiat şi pus la cale planul de răpire, desemnându-l pe martorul Munaf Mohamad ca executant şi om de legătură cu gruparea teroristă din Irak, a stabilit contactele cu părţile civile în vederea alcăturii echipei de jurnalişti ce urma să se deplaseze la Bagdad, a finanţat pentru început cu suma de 30.000 USD executarea operaţiunilor de răpire", explică Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în motivarea deciziei prin care a respins recursul lui Hayssam.

Omul de afaceri sirian Omar Hayssam a fost condamnat pe 13 iunie, în lipsă, de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti la 20 de ani de închisoare, primind pedepsele maxime prevăzute de Codul Penal pentru infracţiunile de care acesta era judecat în dosarul răpirii celor trei jurnalişti români în Irak. Completul Curţii de Apel Bucureşti a decis condamnarea lui Omar Hayssam la 20 de ani de închisoare şi 10 ani interzicerea unor drepturi.