Reporterul revistei americane cu sediul în San Francisco şi specializată în noile tehnologii a venit special la Râmnicu Vâlcea pentru a sta de vorbă cu doi dintre poliţiştii din oraş implicaţi în urmărirea reţelelor de infractori informatici. A stat de vorbă şi cu doi dintre agenţii FBI care au fost în România şi cunosc problema Râmnicu Vâlcea, dar şi cu cel mai celebru "suspect" al oraşului, Romeo Chiţă. El a fost arestat în 2008 sub suspiciunea că este la conducerea unei reţele care a comis fraude informatice în SUA, iar cazul său încă se judecă în prezent, între timp acuzatul fiind pus în libertate cu interdicţia de a părăsi localitatea de domiciliu, potrivit NewsIn.
Reportajul se intitulează "Cum un oraş îndepărtat din România a devenit un centru al criminalităţii informatice" şi încearcă să găsească mecanismul prin care aici există o asemenea concentraţie de infractori cibernetici pe cap de locuitor.
Articolul remarcă în deschidere contrastul dintre aspectul sărăcăcios al oraşului şi maşinile scumpe care se pot vedea pe străzile din centru. Sunt conduse de tineri de 20-30 de ani, care poartă lanţuri de aur, îmbrăcăminte scumpă şi care trec pe roşu. "Oraşul este într-adevăr plin de infractori online, dar numai o mică proporţie dintre ei sunt hackeri. Majoritatea sunt specializaţi în fraude cu ajutorul comerţului electronic şi în atacuri de tip malware asupra unor companii. Potrivit autorităţilor, aceste scheme au adus zeci de milioane de dolari în ultimii zece ani, alimentând dezvoltarea unor noi clădiri de apartamente, cluburi de noapte şi centre comerciale. Râmnicu Vâlcea este un oraş al cărui motor economic este criminalitatea informatică, iar afacerea înfloreşte", scrie jurnalistul.
Centrul oraşului Râmnicu Vâlcea este dominat de un centru comercial care seamănă cu un iglu gigantic din sticlă. Vitrinele magazinelor sunt pline de accesorii din piele sau de haine italiene, pentru a satisface o cerere alimentată de venituri ilegale. În apropiere de centrul comercial se află un club de noapte, închis în prezent, pentru că proprietarii săi erau oameni de afaceri suspecţi. Construcţii noi se ridică aproape peste tot.
Însă ceea ce se remarcă, într-adevăr, sunt birourile de transfer de bani. Cel puţin 20 de filiale Western Union se află numai în centru.
Râmnicu Vâlcea era şi înainte mai bine dezvoltat decât alte oraşe din România, având o uzină chimică şi o industrie turistică modestă. Însă mulţi tineri nu reuşeau să găsească de lucru.
Nimeni nu ştie cum sau de ce tinerii au început să păcălească oameni pe internet, subliniază publicaţia. "Dacă aflaţi, să ne anunţaţi şi pe noi", spune Codruţ Olaru, şeful DIICOT. Indiferent de motiv, infracţionalitatea informatică era deja răspândită în 2002. Internet cafeurile ofereau acces ieftin la internet, iar infractorii din Râmnicu Vâlcea publicau pe eBay şi pe alte site-uri de licitaţii anunţuri false. În cele din urmă, agenţi FBI din SUA şi de la Bucureşti au devenit interesaţi de fenomen.
La început, vinovaţii nu erau chiar genii, explică jurnalistul. Dar, la fel ca în orice afacere, ei au folosit inovaţia şi s-au adaptat. Victimelor li se cerea să trimită banii unor părţi terţe, ale căror site-uri păreau să aparţină unor companii legitime. Schemele au devenit din ce în ce mai complexe şi mai ingenioase de-a lungul anilor. Pentru a explica preţurile extrem de mici ale unor maşini folosite, de exemplu, infractorul se prezenta drept soldat american staţionat în străinătate, ce are o maşină lăsată în ţara de origine, pe care vrea să o vândă.
Dacă la început hoţii cereau plata în avans pentru maşina inexistentă, pe măsură ce sistemul infracţional a devenit cunoscut, vânzătorii au început să se ofere să trimită maşinile pentru a fi verificate, fără a cere bani, cu excepţia taxelor de expediere.
Recent, infractorii au devenit şi mai inventivi. "Au învăţat să creeze scenarii", a explicat Michael Eubanks, agent FBI de la Bucureşti. "Am văzut un email trimis între infractori, cu instrucţiuni pentru răspunsuri la diferite întrebări", a adăugat el. Ei au început să angajeze vorbitori de limba engleză pentru a redacta emailurile pentru victime americane. Specialişti au apărut pentru a ocupa nişe apărute în industrie, de la crearea de site-uri false până la coordonarea celor implicaţi.
În 2005, România devenise deja cunoscută drept un "rai al fraudei online", iar cumpărătorii ezitau să trimită bani în această ţară. Dar infractorii informatici s-au adaptat din nou, aranjând ca banii să fie trimişi în alte ţări europene, de unde erau ridicaţi de complici. Noi persoane au fost incluse în sistem, pentru a transporta şi spăla banii, în schimbul unei părţi din profit. Fenomenul a transformat Râmnicu Vâlcea într-un centru al crimei organizate internaţionale.
"Vorbesc mult unii cu alţii. Un tip învaţă meserie de la altul. Îşi întreabă prietenii din liceu: 'Hei, vrei să faci nişte bani? Vreau să te folosesc drept curier'. Apoi curierul învaţă să comită singur infracţiuni", potrivit jurnalistului.
"În măsura în care este nevoie de nişte cunoştinţe, prietenii şi rudele antreprenorilor iniţiali au acces mai larg la resurse decât potenţialii infractori dintr-un loc izolat", explică Michael Macy, un sociolog de la universitatea Cornell, care studiază reţele sociale. "Ar putea exista şi resurse politice locale care oferă protecţie într-o anumită măsură", a adăugat el.
Biletul către o viaţă mai bună oferit de criminalitatea informatică s-a răspândit de la pionieri către nenumăraţi tineri din Râmnicu Vâlcea. Infractorii aveau maşini scumpe şi haine frumoase, ceea ce i-a încântat pe copii. Şi, la fel ca în Silicon Valley, concentrarea operaţiunilor într-un singur loc a făcut să le fie mai uşor şi altora să înceapă. "Şi există o mare concentraţie de persoane care oferă serviciile necesare pentru construirea unei scheme infracţionale", spune Gary Dickson, agent FBI care a lucrat la Bucureşti între 2005 şi 2010. "Dacă specialitatea ta o reprezintă fraudele la licitaţii, poţi găsi pe cineva care să ridice banii. Dacă eşti o persoană care ridică banii, poţi găsi un cumpărător pentru serviciile tale", a adăugat el.
Mulţi curieri sunt români care locuiesc în Europa de Vest sau în SUA; unii sunt tineri din Râmnicu Vâlcea care s-au mutat în străinătate special pentru acest lucru. Ei merg la birourile firmelor de transfer financiar pentru a încasa banii victimelor, după care îi trimit la Râmnicu Vâlcea sau către alţi curieri din sistem. Astfel, autorităţilor le este mult mai greu să identifice capii reţelelor.
În ultimii ani, autorităţile au dezmembrat câteva reţele criminale - 188 de arestări în toată România în 2010 - însă nenumărate îşi desfăşoară activitatea în continuare.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M