Ralph Steinman rămâne laureat al premiului Nobel pentru medicină, deşi a murit vineri

Regulamentul Nobel prevede că "activitatea unei persoane care a decedat nu va fi luată în considerare", relatează BBC News.

Însă, deoarece Comitetul Nobel nu a ştiut despre moartea profesorului Steinman şi a acordat premiul cu bună credinţă, acesta rămâne în vigoare.

Steinman a murit în 30 septembrie, la vârsta de 68 de ani, de cancer pancreatic.

Premiul Nobel pentru medicină şi fiziologie a fost acordat anul acesta oamenilor de ştiinţă Bruce Beutler (SUA), Jules Hoffmann (Luxemburg) şi Ralph Steinman (Canada), pentru descoperirile lor "care au revoluţionat înţelegerea sistemului imunitar", a anunţat, luni, Comitetul de la Stockholm.

Jumătate din premiu revine cercetătorilor Bruce A. Beutler şi Jules A. Hoffmann "pentru descoperirile lor în privinţa activării imunităţii native", iar cealaltă jumătate a premiului de 10 milioane de coroane suedeze (aproape 1,5 milioane de dolari) îi revine lui Ralph M. Steinman "pentru descoperirea celulei dendritice şi a rolului ei în imunitatea adaptivă".

Beutler, născut în 1957, cercetător american care în prezent lucrează la Scripps Research Institute în California, şi Jules Hoffmann, în vârstă de 70 de ani, născut în Luxemburg, dar care şi-a desfăşurat majoritatea carierei în Franţa, au descoperit proteinele receptoare care pot recunoaşte microorganismele şi care activează imunitatea înnăscută, primul pas al răspunsului imun al corpului.

Steinman, născut în ianuarie 1943 în Canada, cercetător afiliat la  Universitatea Rockefeller din New York, a descoperit celulele dendritice ale sistemului imunitar şi capacitatea lor unică de a activa şi reglementa imunitatea adaptivă, ultimul stadiu al răspunsului imun în timpul căruia microorganismele sunt îndepărtate din corp.

Împreună, cele două descoperiri "furnizează noi perspective în activarea şi reglementarea sistemului nostru imun", potrivit Comitetului Nobel.

Aceste descoperiri "au făcut posibilă dezvoltarea de noi metode pentru prevenirea şi tratarea bolilor", de pildă vaccinuri îmbunătăţite împotriva infecţiilor, dar ajută totodată în încercările de a stimula sistemul imunitar pentru a ataca tumorile.

În plus, descoperirile au dus la mai buna înţelegere a motivaţiei pentru care sistemul imunitar îşi poate ataca propriile ţesuturi, a apreciat Comitetul Nobel, ceea ce poate duce la tratamente mai eficiente în bolile inflamatorii, cum ar fi artrita reumatoidă.

Anul trecut, premiul Nobel pentru medicină i-a fost acordat omului de ştiinţă britanic Robert Edwards, cel care a pus la punct fertilizarea in vitro. Eforturile sale din anii '50, '60 şi '70 au dus la naşterea primului "copil în eprubetă", în iulie 1978, iar Comitetul Nobel a apreciat că eforturile sale au făcut posibilă tratarea infertilităţii, o problemă ce afectează 10% din cuplurile din lume.