Vladimir Putin iese la scenă deschisă cu noi declaraţii neliniştitoare pentru Europa. Preşedintele rus şi-a prezentat vineri la Kremlin ceea ce s-ar putea numi testamentul său politic, înainte de a pasa, la primăvară, frâiele puterii prezidenţiale succesorului său, Dimitri Medvedev. Putin afirmă că Rusia va răspunde cu arme de ultimă generaţie ameninţărilor internaţionale şi consideră că una din cele mai mari ameninţări la adresa securităţii ei sunt bazele NATO din România şi Bulgaria.

"NATO se extinde, îşi apropie infrastructura militară de frontierele noastre. Noi am renunţat la bazele noastre din Cuba şi Vietnam. Ce am primit în schimb? Noi baze americane în România şi Bulgaria. Elemente ale scutului antirachetă vor fi desfăşurate în Polonia şi Cehia", a declarat Vladimir Putin.

Putin a precizat că nu poate fi convins de către Administraţia de la Washington că acest scut nu este orientat împotriva Rusiei. Departamentul de Stat american a asigurat că proiectul său de scut antirachetă este "antiteza" unei curse a înarmării.

Declaraţiile lui Putin au venit în aceeaşi zi în care la Vilnius au avut loc discuţiile Consiliului NATO-Rusia privind calendarul cooperării politico-militare în acest an. Evenimentul a fost dominat de tema suplimentării efectivelor militare ale Alianţei în Afganistan.

În dorinţa de a-şi convinge aliaţii să se implice mai serios în acest conflict, Statele Unite au avertizat că un eşec în Afganistan ar constitui o serioasă ameninţare la adresa Europei. În timp ce Franţa a promis o suplimentare a efectivelor desfăşurate în Afganistan în aprilie, Germania a refuzat. Guvernul conservator canadian a anunţat că va supune parlamentului de la Ottawa rezoluţia privind prelungirea misiunii celor 2.500 de militari până la sfârşitul anului 2011. Acest plan este contestat vehement de opoziţie, iar o eventuală respingere a sa ar duce la căderea guvernului.