FOTO: NewsIN

Sondajul reflectă opţiunile electoratului cu o săptămână înaintea alegerilor şi a fost realizat de INSOMAR între 21 şi 23 noiembrie pe un eşantion de 12.494 de persoane, având o eroare teoretică de +/- 1,5%. 

La întrebarea "Cu care dintre candidaţii din colegiul dumneavoastră veţi vota pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat", rezultatele sunt următoarele:

PSD+PC = 35%

PD-L = 32%

PNL= 21%

UDMR = 5%

PNG-CD = 3%

PRM = 3%

Studiul INSOMAR conţine şi date din trei colegii electorale.

Colegiul 4, Camera Deputaţilor Ilfov

Călin Popescu Tăriceanu (PNL) = 34,6%

Ioana Viorica Mateş (PSD+PC) = 29,3%

Sorin Dumitru Minea (PD-L) = 26,8%

Cercetarea din colegiul ilfovean a fost realizat pe 1.273 de persoane şi are o eroare de +/- 3%.

Colegiul 5 Bucureşti, Senat

Vasile Blaga (PD-L) 42,6%

Constantin Trăistaru (PSD+PC) 24%

Dănuţ Ioan Fleacă (PNL) 20,2%

Sondajul din colegiul bucureştean a fost realizat pe un eşantion de 1.293 de persoane şi are aceeaşi eroare teoretică de  +/- 3%.

Colegiul 5 Dolj, Senat

Mircea Geoană (PSD+PC) 66,8%

Nicolae Giugea (PD-L) 24,2%

Elena Costea (PNL) 5,8%

Cercetarea din acest colegiu a fost realizată pe un eşantion de 1.577 de persoane şi are o eroare teoretică de  +/- 3%.

PSD şi PC au o mai mare aderenţă în mediul rural, acolo unde intenţia de vot pentru cele două partide este de 39%, pe când în mediul urban se ridică la 32%. La oraşe, pedeliştii înregistrează un scor de 35%, în timp ce la sate ar obţine doar 28% din sufragii. În ceea ce priveşte distribuţia regională a intenţiei de vot, cercetarea sociologică a reliefat că Muntenia a devenit principalul fief PSD, cu 45%, în timp ce PD-L şi PNL sunt cotate, în această zonă, la 28%, respectiv 20%.

Şi în Moldova pesediştii au două procente în faţa democrat-liberalilor, 36% faţă de 34%. În schimb, PD-L este mai bine cotat în Bucureşti, unde ar putea obţine 38% din voturi, în timp ce PSD ar scoate un scor de 21%, iar liberalii s-ar situa în media naţională. În Transilvania, scorul PD-L este estimat la 32%, iar cel al PSD la 26%. Liberalii ar obţine 20%, iar UDMR, 14%.

Pesediştii au o popularitate de 40% în rândul celor cu studii de cel mult zece clase, pe când absolvenţii de liceu i-ar vota în proporţie de 32%, iar cei cu studii superioare de 28%. În cazul pedeliştilor situaţia este inversă: 27% dintre cei cu zece clase, 35% dintre cei cu liceu şi 39% dintre intelectuali. În ceea ce priveşte scorul PNL, variaţia este irelevantă, procentajul lor variind între 20 şi 22%.

PD-L se află pe primul loc în preferinţele alegătorilor sub 50  de ani, pesediştii fiind preferaţii celor ce depăşesc această vârstă. Astfel, pentru grupa 18-34 de ani, PD-L are 34%, PSD 30%, iar PNL 24%. Pe intervalul de vârstă 35-49 de ani, pedeliştii rămân la acelaşi procentaj, pesediştii câştigă un procent, iar liberalii pierd două. Ordinea în clasament se modifică pe intervalul de vârstă 50-64 de ani. Pe primul loc trece PSD-37%, urmat de PD-L, cu 31% şi PNL, cu 19%. La cei de 65 de ani şi peste, preferinţa pentru social-democraţi ajunge la 45%, pe când cea pentru democrat-liberali scade la 26%, iar liberalii ajung la 17%.