1. Rata de promovare de la ultimul bacalaureat, situată undeva în jur de 50%, demonstrează că statul a cheltuit mulţi bani în mod inutil cu studiile liceale ale unora care nu au rămas nici măcar cu nişte cunoştinţe de bază.
2. Un raport din anul 2008 al Comisiei Europene arată că 53% din elevii români sînt “analfabeţi funcţionali”, adică nu sînt în stare să înţeleagă un text pe care îl citesc. Pentru comparaţie, în Finlanda analfabeţii funcţionali reprezintă doar 4,8% dintre elevi, de peste 10 ori mai puţini decît în România.
3. În România, ţară în care timp de mai multe decenii învăţămîntul liceal a fost obligatoriu, doar 52% din populaţie a aflat că Pămîntul se învîrte în jurul Soarelui. Aproape jumătate dintre români nu au reuşit să afle acest lucru nici după ce au trecut prin liceu. În schimb, 87% cred în păcat şi în rai, 60% cred în deochi, 47% cred în prezicători, vindecători, clarvăzători şi 25% cred în astrologie şi horoscop.
4. La testele PISA, doar 5% din elevii români au obţinut scorurile pe care le-au reuşit 50% dintre elevii coreeni, chinezi sau finlandezi.
5. Un studiu al lui Rindermann, pe care l-am mai citat pe acest blog, arată că românii au un IQ mediu de 90. Acest IQ mediu e atins de germani sau de englezi la vîrsta de 14 ani. Asta înseamnă că românul mediu nu poate avea performanţe şcolare mai mari decît are britanicul mediu la 14 ani.
6. Acelaşi studiu al lui Rindermann arată că primii 5% dintre români au un IQ mediu de 110. Dacă pentru absolvirea unei facultăţi e necesar un IQ de minimum 110, asta ar însemna că mai puţin de 5% din români ar trebui să termine una.
7. Atât rezultatele ultimului examen de titularizare a profesorilor cît şi numărul mare de universitari plagiatori dovediţi constituie buni indicatori ai calităţii formatorilor din sistemul de educaţie, la toate nivelele sale.
Exemplele ar putea continua, dar opresc şirul lor aici. Poate că studenţii vor cere, totuşi, nu doar o mărire a bugetului educaţiei, ci şi o modificare a structurii lui. Sigur că ideal ar fi ca toată lumea să facă multă şcoală, dar, atunci cînd banii sînt puţini, ei ar trebui repartizaţi cu precădere acolo unde produc rezultate, nu acolo unde sînt risipiţi în vînt…
Şi poate că studenţii vor cere, cu ocazia acestor proteste, şi scoaterea din sistemul de educaţie a formatorilor impostori si incompetenţi.
Banii nu pot rezolva totul. Şi, uneori, banii nu rezolvă nimic…
Protestele studenţeşti: Buget mic, IQ mic
PUBLICAT
Marţi, 29 Noiembrie 2011 14:27
ACTUALIZAT
Marţi, 29 Noiembrie 2011 14:48
SURSA
REALITATEA.NET
Poate că bugetul educaţiei e prea mic şi că studenţii au dreptate să protesteze din acest motiv. În mod sigur însă acest buget, mic sau nu, e în mare parte cheltuit inutil. Dacă ar fi în cunoştinţă de cauză, studenţii ar protesta, poate, şi pentru că o mare parte din buget e irosită în van, scrie Constantin Creţan pe blog.
Protestul studenţilor de la Facultatea de Istorie a contaminat şi alte centre universitare
LIBERTATEA.RO
LIBERTATEA.ro
02 Iunie, 14:38
LIBERTATEA.ro
02 Iunie, 14:38
Acelaşi subiect pe REALITATEA.NET
26 Aprilie, 10:33
29 Noiembrie, 17:45
29 Iunie, 16:09
02 Iulie, 19:20
05 Decembrie, 09:21
Alte articole din EDUCAŢIE
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M