Procurorii l-au audiat ieri, din nou, pe ziaristul Marius Grigorescu, în cazul scurgerilor de informaţii militare. Organizaţiile care militează pentru drepturile presei au cerut ieri autorităţilor să înceteze hărţuirea împotriva ziariştilor.

"Reporteri fără frontiere", Agenţia de Monitorizare a Presei şi alte trei organizaţii cer încetarea urmăririi împotriva celor doi jurnalişti acuzaţi în cazul scurgerilor de informaţii militare.

Corespondentul Realitatea TV, Marius Grigorescu, a fost de chemat pentru a doua oară la Parchet, pentru a lăsa anchetatorilor hard diskul calculatorului său şi să dea o nouă declaraţie în calitate de martor în dosarul scurgerilor de informaţii.

Organizaţia "Reporteri fără frontiere" precizează că este abuziv şi ilegal să arestezi ziarişti doar pentru că au intrat în posesia unor documente presupus confidenţiale.

Procurorii români au aplicat legea din 1991 privind securitatea naţională, precum şi articolul 169 din codul penal, care permite condamnarea oricui intră în posesia unor documente secrete.

Conform asociaţiilor non-guvernamentale, aceste dispoziţii sunt însă în contradicţie cu o nouă lege, din 2002, care precizează că numai funcţionarii de stat trebuie să respecte secretele Armatei. De asemenea, statul român trebuie să respecte Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, al cărei semnatar este. Potrivit acesteia, "odată intrate în sfera publică, informaţiile legate de securitatea naţională nu pot fi interzise sau suprimate, şi cei care le difuzează nu pot fi pedepsiţi."

Potrivit "Reporteri fără frontiere", urmărirea începută de procurorii români are drept scop intimidare jurnaliştilor şi le încalcă dreptul de a-şi proteja sursele. Astfel, organizaţia face apel la ziarişti să dea dovadă de demnitate şi să nu devină "informatori", chiar dacă sunt hărţuiţi de autorităţile statului. De altfel, legislaţia europeană prevede că un jurnalist poate fi constrâns să îşi divulge sursele numai dacă trei condiţii sunt îndeplinite simultan :

1. autorităţile trebuie să facă dovada că sursa deţine informaţii esenţiale;
2. este în interesul public să fie dezvăluită identitatea sursei;
3. jurnalistul este singurul care posedă acea informaţie.

În cazul de faţă, nici una dintre aceste condiţii nu este îndeplinită, consideră asociaţia. Drept urmare, reprezentanţii organizaţiilor de apărare a ziariştilor cer procurorului general să pună imediat capăt urmăririi judiciare împotriva lui Marian Gârleanu şi Sebastian Oancea. Ei consideră injustă o asemenea acţiune a instituţiilor publice.