Cea mai importantă modificare prevede că "la solicitarea instanțelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de rețele publice de comunicații electronice destinate publicului și furnizorii de rețele publice de comunicații electronice pun la dispoziția acestora, de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului și datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecția datelor cu caracter personal".
Judecătorii Curţii Constituţionale au decis în urmă cu câteva luni că legea privind securitatea cibernetică a României este neconstituţională „în ansamblul ei”.
Cel mai controversat articol al legii era tocmai cel "corectat" mai sus, privind obligaţia firmelor deţinătoare de infrastructuri cibernetice (servere, reţele) de a permite accesul la echipamente serviciilor secrete fără un mandat judecătoresc, care a fost respins de CCR, din cauza „lipsei garanţiilor legale (autorizarea de către o instanţă judecătorească)”.
De asemenea, proiectul de lege atașat textului prevede că în maximum 3 ani furnizorul unei reţele de comunicaţii electronice trebuie să şteargă sau să anonimizeze datele.
Ultimele consultări ale şefului statului cu reprezentanţii partidelor şi formaţiunilor parlamentare au avut loc pe 20 aprilie şi au vizat stadiul legislaţiei electorale şi procedurile parlamentare de încuviinţare a cererilor justiţiei, scrie evz.ro.
