Proiectul Constituţiei: Parlamentarii pot fi arestaţi şi percheziţionaţi fără avizul Legislativului

"Urmărirea, percheziţia, reţinerea, arestarea sau trimiterea în judecată penală a parlamentarilor pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie", este propunerea Preşedinţiei pentru reglementarea imunităţii parlamentare. Comparativ, textul actual al Constituţiei prevede la articolul 72 că "deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie".

Aşadar, în varianta trimisă de Preşedinţie la Consiliul Legislativ este menţinută prevederea că parlamentarii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, însă se elimină rolul Parlamentului ca avizator în situaţia în care un ales are probleme cu legea, iar procurorii doresc reţinerea, arestarea sau percheziţionarea lor.

De asemenea, alineatul 3 al articolului care spune: "în caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri" este propus spre abrogare.

Şi dispoziţiile privind imunitatea miniştrilor sunt modificate substanţial în varianta Preşedinţiei. Astfel, Preşedinţia recomandă ca prevederile din articolul 109, alineatul (2) să fie abrogate. Textul spunea că "numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie". Aşadar, nu mai este nevoie ca la Preşedinţie să se constituie o comisie care să analizeze dosarul unui ministru trimis de procurori, iar dacă ministrul este şi parlamentar nu mai este nevoie de un aviz al Legislativului pentru urmărirea penală. Alineatului 3 i se modifică întregul conţinut şi sună în felul următor în varianta nouă: "răspunderea penală a membrilor Guvernului pentru fapte săvârşite în exerciţiul funcţiei lor se stabileşte prin lege organică. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie".