Peste 1.000 de joburi vacante în domeniul confecţiilor

Fenomenul şomajului pe termen lung la nivelul Bucureştiului afectează în special tinerii până în 25 de ani, persoanele trecute de 55 de ani, muncitorii necalificaţi şi pe cei fără studii superioare.

La nivelul anului 2009, doar 30,14% dintre bucureştenii aflaţi în evidenţele AMOFM au reuşit să se reangajeze înainte de perioada stabilită de lege pentru acordarea indemnizaţiei de şomaj.

“Dintre cele 3.604 persoane angajate în 2009 provenite din categoria de şomeri indemnizaţi, 2.298 (64%) s-au încadrat în primele şase luni de acordare a indemnizaţiei de somaj”, spun oficialii instituţiei.

Din totalul şomerilor reintegraţi anul trecut, 44% au fost muncitori calificaţi, iar aproximativ 24% absolvenţi de studii superioare. Bucureştiul are una dintre cele mai mici rate ale şomajului la nivel naţional, de doar 2,3% în decembrie 2009, mult sub media naţională de 7,8%.

Perioada medie de căutare a unui job s-a dublat faţă de anul trecut

La nivel naţional, fenomenul şomajului pe termen lung afectează din ce în ce mai mulţi români. Potrivit firmelor de recrutare, perioada medie de căutare a unui loc de muncă este de două ori mai mare decât în urmă cu un an.

“Dacă la începutul anului 2009 erau puţini cei care aveau mai mult de 2-3 luni de şomaj, în momentul de faţă întâlnim şi candidaţi care nu au reuşit să găsească un loc de muncă de peste o jumătate de an. Procentual, putem vorbi de o dublare a perioadei de căutarea a unui job”, a declarat pentru realitatea.net Monica Dona, consultant în cadrul firmei de recrutare Lugera&Makler, una dintre cele mai mari companii de profil din România.

Domeniile în care fenomenul şomajului pe termen lung este cel mai acut sunt construcţiile şi industria auto, urmate de sectorul agricol şi industria uşoară, care vor continua reducerile de personal începute anul trecut, spun specialiştii HR.

Şansele de a-ţi găsi un nou loc de muncă scad pe măsură ce creşte perioada în care te afli în şomaj, sunt de părere specialiştii HR.

“Există un anumit stigmat care îi apasă pe cei care stau mai multe luni pe margine fără să-şi găsească un job. Angajatorul îşi pune tot felul de întrebări: cum de-a fost dat afară, cum de nu şi-a găsit nimic între timp etc”, explică Ruxandra Stoian, partener în cadrul firmei de consultanţă PricewaterhouseCoopers România. Şi oficialii AMOFM remarcă acelaşi fenomen: “Cu cât perioada de pauză este mai mare, cu atât competenţele profesionale pot avea mai mult de suferit”, spun aceştia.