Profesorii vor să dea note la probele orale de la Bac: ''Când un elev era notat cu 4, i se făcea un bine"

Elevii claselor a XII-a trebuie să obţină, pe parcursul acestui an şcolar, trei certificate, unul pentru limba română, altul pentru o limbă străină de circulaţie internaţională şi pentru utilizarea calculatorului. Fără acestea, elevii nu vor fi acceptaţi la examenul de bacalaureat.

Măsura de introducere a certificatelor de competenţă nu este întru totul salutată de profesorii din învăţământul preuniversitar. În general, aceştia preferă sistemul de evaluare de până acum, cu note, care este "mai exact şi uşor de cuantificat".

"Problema acestor calificative o reprezintă modul în care se face evaluarea acum. Mi se pare penibil să dai probă de competenţă la limba română la modul acesta. Adică să spui că unul este mai avansat, altul mai puţin avansat şi altul vorbeşte extraordinar", a declarat pentru REALITATEA.NET, Victor Drujinin, profesor de limba română la Liceul Ion Neculce din Bucureşti.

Acesta crede că ar trebui evaluate mai degrabă competenţe de natură lingvistă sau competenţe legate de conceptele pe care ei le studiază. "Varianta cu notele este mai bună decât cea de acum, pentru că îi poate ajuta pe copii la media generală şi pentru că sistemul de notare este mai exact şi mai usor de cuantificat", a completat Victor Drujinin.

Bacalaureatul poate fi organizat sub această formă, însă trebuie să existe posibilitatea ca elevii să fie picaţi

Aceeaşi convingere o are şi profesoara Doina Popescu, cu toate că subliniază o excepţie. "Dacă ne gândim că limba română a devenit una dintre limbile europene, atunci acest certificat ar putea fi util unui tânăr care vrea să lucreze în UE, fiind vorbitor de limba română. Poate fi trecut în CV-ul european al fiecăruia", a precizat Doina Popescu, profesor de limba română de la Liceul Tudor Vianu din Capitală.

Cât priveşte forma de notare, Doina Popescu consideră că vechiul sistem nu ar fi trebuit schimbat, pentru că "românii nu sunt obişnuiţi cu astfel de calificative şi vor mai trece ani până se vor obişnui cu acest mod de evaluare". În plus, "când un elev era notat cu 4, i se făcea un bine, pentru că era atenţionat că nu-şi cunoaşte limba maternă. Bacalaureatul poate fi organizat sub această formă, însă trebuie să existe posibilitatea ca elevii să fie picaţi", a conchis profesorul.

Din totalul elevilor evaluaţi la limba română, 13,06% au primit certificat de utilizator de nivel mediu, 32,44% au obţinut  certificatul de utilizator avansat, iar 55,75% cel de utilizator experimentat.

"Teroretic, certificatului de utilizator experimentat i-ar corespunde notele de 9 şi 10. Pentru nivelul avansat, ar fi mai degraba 8, iar 7 şi 6 au deja conataţii de utilizator mediu. Când au stabilit aceste niveluri de competenţă, cei de la Ministerul Educaţiei au spus că la limba maternă nici nu poate fi dat nivelul de competenţă începător. S-a plecat de la ideea că un tânăr de 18 ani care a trecut prin 12 ani de şcoală, nu poate fi la nivelul de începător. Logica este bună, însă dacă luăm în calcul prestaţiilor unor elevi, unii dintre ei sunt pe muchie la nivel de verbalizare, de transmitere a unor idei, sunt destule carenţe", spus directorul Liceului Costache Negruzzi din Iaşi, Camelia Gavrilă.

Următoara rundă de probe orale este programată în intervalul 19-29 aprilie (evaluarea competenţelor digitale - proba D), respectiv 31 mai - 4 iunie (evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă modernă - proba C)