Tot mai multe cadre didactice încep să îşi piardă controlul în sala de clasă sau în afara ei. Numai în ultima săptămână o profesoară s-a luat la bătaie cu un poliţist chiar în incinta şcolii, iar la Arad o profesoară a fost dată afară din şcoală, dar numai după ce a lovit o elevă.
Teoretic, astfel de cazuri ar putea fi prevenite printr-un simplu consult psihologic anual. În realitate însă, aceste controale periodice nu au niciun rezultat. Şi asta pentru că totul este lăsat pe seama cadrului didactic.
Pentru a se putea încadra în funcţia de profesor, orice cadru didactic trebuie să aibă un certificat medical care să ateste că poate presta servicii elevilor. Un astfel de certificat presupune mai multe controale, printre care şi cel psihologic. Mai mult decât atât, există şi obligativitatea ca fiecare cadru didactic să facă cel puţin o dată pe an un control psihologic.
Sancţionrea profesorilor, numai post factum
Acest control se realizează. Problema este că în cazul în care psihologul identifică o serie de probleme în cazul cadrului didactic tot ceea ce poate face este să îi recomande investigaţii suplimentare. Aceste investigaţii sunt suportate însă de cadrele didactice, iar în cele mai multe cazuri nu se realizează.
Aşa se explică astfel faptul că niciun profesor nu a fost dat afară din sistemul de învăţământ după identificarea unor astfel de probleme. Cei care au părăsit totuşi sistemul, au făcut-o după ce au lovit deja un copil sau au avut un alt tip de comportament netolerat de şcoală.
''Niciunui profesor de la noi din ţară nu i s-a cerut până acum o expertiză psihologică suplimentară şi nici nu a fost dat afară din învăţământ ca urmare a unei asemenea expertize'', a precizat purtătorul de cuvânt al Ministerului Educaţiei, Melania Mandas-Vergu.
În mod normal cadrele didactice trebuie să se supună expertizei psihologice anuale în perioada 1-15 septembrie.
"Cabinetele de medicina muncii nu îşi pot permite să facă într-o perioadă atât de scurtă de timp aceste verificări. De obicei se întind pe o perioadă mai lungă şi până primeşte recomandarea, până i se spune profesorului, până i se face adresă, a început deja şcoala şi nu mai au ce să îi facă. Dacă profesorul nu doreşte să se ducă să îşi facă un control mai amănunţit, atunci, practic, nu poate fi obligat . Singurul lucru pe care noi putem să îl facem este să nu îl primim în unitatea de învăţământ la începerea viitorului an şcolar" a spus pentru REALITATEA.NET inspectorul general al Inspectoratului Şcolar din Bucureşti, Cristian Alexandrescu.
În cazul în care un profesor va fi obligat să părăsească şcoala şi funcţia pe care o deţine, el poate da în judecată unitatea respectivă de învăţământ. Şi are toate şansele să câştige. La Arad, de exemplu, şcoala care a dat afară o profesoară pentru violenţă s-a ales cu un proces din partea Ministerului Educaţiei.
Un cadru didactic poate fi trimis pentru cercetări amănunţite dacă prezintă alcoolism cronic, psihoză sau leziuni tuberculoase pneumopulmonare evolutive. Potrivit doctorului de medicina muncii Mariana Stoleru, numărul persoanelor care au nevoie de consultaţii suplimentare este mai mic de 1% din totalul cadrelor didactice.
Prin urmare, în cazul în care se constată că există profesori care au o activitate mai puţin legată de meseria de dascăl, care are reacţii ce pot duce la diferite deficienţe de comportament, directorul şcolii respective sau inspectoratul şcolar nu au voie să decidă dacă profesorul trebuie sau nu să plece. Ei pot numai să ia act de aceste lucruri şi să ceară să se facă un control de către o comisie de cercetare. Ea este singura care poate da verdictul final: de la un simplu advertisment până la concedierea profesorului respectiv.
Potrivit lui Cristian Alexandrescu, aceste "ieşiri" ale profesorilor le dau bătăi de cap autorităţilor de mai bine de 10-15 ani, dar rămân în continuare "cazuri izolate".
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M