În primele zece luni din 2010 numărului salariaţilor s-a redus în sectorul public cu 88.300 de persoane iar în sectorul privat cu 83.000. Salariul mediu net lunar la nivel naţional a crescut în perioada noiembrie 2009 - noiembrie 2010 cu 11 lei (0,8%). Aceasta înseamnă o scădere a puterii de cumpărare cu 7%, având în vedere inflaţia anualizată de 7,9%.
Cu alte cuvinte, salarii mai mici nu înseamnă, spun specialiştii BNS, productivitate mai mare, ci înseamnă pe de o parte un stimulent mai mic pentru muncă şi implicit scăderea producţiei, iar pe de altă parte un consum mai mic – şi implicit noi disponibilizări şi amânarea reluării creşterii economice.
Gradul scăzut de tehnologizare, slaba calitate a utilajelor, deficienţele de organizare şi de management, sunt factori caracteristici pentru România şi care influenţează şi ei negativ productivitatea muncii.
Cea mai mare productivitate se înregistrează în sectorul financiar-bancar, adică domeniul care stimulează importurile şi acumularea de datorii, nu exporturile şi acumularea de resurse. Productivitatea muncii în agricultură este dezastruoasă, în condiţiile în care peste un sfert din populaţia ocupată activează în acest sector. Deci restul populaţiei ocupate trebuie să recupereze decalajul de productivitate creat de acest sector.
Singurele ţări din UE care au înregistrat scăderi ale productivităţii muncii în 2009 au fost România, Lituania şi Grecia, practic ţările europene care au aplicat cele mai severe măsuri anti-criză. Cum în cazul României aceste măsuri au culminat în 2010, este de aşteptat ca productivitatea muncii să mai fi scăzut.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M