România ar putea avea primele mărci de produse protejate pe piaţa europeană cel mai devreme la jumătatea anului viitor. Procedura de înregistrare a produselor româneşti va începe la 15 noiembrie, dar Comisia Europeană are la dispoziţie cel puţin şase luni să aprobe lista denumirilor protejate.

Lista documentelor ce trebuie depuse la Ministerul Agriculturii include un caiet de sarcini, în care sunt specificate numele produsului, materiile prime din care este obţinut, dar şi dovada că produsul este originar dintr-o anumită zonă a ţării. Totodată, în caietul de sarcini sunt înscrise metoda de obţinere a produsului şi legătura între calitatea sau caracteristicile lui şi mediul geografic.

"Producătorii acestor alimente, dacă sunt interesaţi şi ştiu că piaţa este atrasă de un produs anumit, au tot interesul să parcurgă procedurile. Pentru produse care nu au notorietate sau nu au nişte particularităţi anumite, probabil că nu merită efortul", a spus Mihai Vişan, director executiv Asociaţia Română a Cărnii.

Reprezentanţii ministerului Agriculturii spun că prin înregistrarea denumirii nu se garantează şi protejarea reţetei de fabricaţie.

"Nesolicitând protecţia acestei denumiri, atât în plan naţional, cât şi în plan comunitar, oricine poate să pună pe piaţă produse sub denumirea de cârnaţi de Pleşcoi, fie să-l realizeze în Baia - Mare, fie în alt stat membru", a spus Tudorel Baltă consilier Ministerul Agriculturii.

În 2004, în cadrul negocierilor de aderare a României, Comisia Europeană a solicitat ministerului Agriculturii o listă cu alimente româneşti care ar trebui protejate. În acea listă au fost trecute aproape o mie de produse, printre care brânză de burduf de Bobâlna, caş afumat sau jambon de Bucovina, salam de casă Tarnăvioara, pastramă de oaie, carnaţii de Pleşcoi. Însă, potrivit oficialilor ministerului, acea listă a avut doar caracter informativ.