FOTO: NewsIn
"Voi propune pentru funcţia de şef DNA pe doamna procuror doctor Monica Şerbănescu. Intenţionez să-l propun pe actualul şef al DNA în funcţia de înalt reprezentat al Ministerului Justiţiei pe probleme speciale de mecanism de cooperare şi verificare, reforma justiţiei şi lupta anti-corupţie sau pentru funcţia de adjunct al procurorului şef al DNA, după ce voi avea o discuţie cu acesta", a declarat ministrul Predoiu.

Aceasta este, în prezent, consilierul lui Predoiu la Ministerul Justiţiei, funcţie pe care o deţine de trei ani.

Ministrul a afirmat că Şerbănescu a lucrat în mai multe parchete, cum ar fi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Parchetul General şi DNA.

Tot luni, ministrul a anuţat că îi va propune lui Daniel Morar o funcţie în ministerul Justiţiei. "Am propus primului ministru înfiinţarea unui post de reprezentant al Ministerului Justiţiei României în cazul misiunii României de la Bruxelles, pe probleme speciale de mecanism de cooperare şi verificare, reforma justiţiei şi lupta anti-corupţie", a afirmat Predoiu. Predoiu s-a declarat nemulţumit de modul în care se face, potrivit legii, numirea procurorului-şef al DNA în prezent.

Potrivit legii, ministrul Justiţiei îl propune pe şeful DNA, CSM dă aviz consultativ, iar decizia de numire îi aparţine preşedintelui.

Preşedintele Comisiei juridice a Senatului, Norica Nicolai, a declarat luni că, în opinia sa, legea ar trebui pusă în acord cu prevederile constituţionale, astfel încât procurorul-şef al DNA să fie propus spre numire preşedintelui de către CSM, iar nu de către ministrul Justiţiei.

Din punctul meu de vedere, preşedintele trebuie să respecte Constituţia, articolul 134, alineatul 1 - propunerea de numire în funcţie a procurorului se face de către CSM şi nu de ministrul Justiţiei", a afirmat Nicolai. Întrebată dacă ar susţine o modificare a legislaţiei actuale, preşedintele Comisiei juridice a subliniat că "nu e vorba despre o modificare a legii, ci despre o punere de acord a legii cu principiile constituţionale".
"În momentul de faţă, modificarea Macovei la lege nu respectă prevederea constituţională", a afirmat senatorul liberal.

Potrivit articolului 134 din Constituţie, referitor la atribuţiile CSM, Consiliul Superior al Magistraturii propune preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.

Preşedintele PSD Mircea Geoană a susţinut, tot luni, necesitatea unei schimbări a legii în care se prevede modalitatea de numire a şefului DNA, în sensul ca acesta să nu mai fie propus de ministrul Justiţiei, ci de CSM.

Deputatul PRM Lucian Bolcaş consideră că orice nominalizare la şefia DNA, care îl exclude pe Daniel Morar, "este binevenită" şi susţine că fostul procuror anticorupţie "nu are capacitatea de a reprezenta pe nimeni, iar înalt nu a fost niciodată".

"Orice nominalizare în fruntea DNA, care îl exclude pe Daniel Morar, principalul vinovat al eşecului luptei anticorupţie, este binevenită", a declarat pentru NewsIn deputatul PRM Lucian Bolcaş. Potrivit lui Bolcaş, cariera anterioară a Monicăi Şerbănescu - cea de procuror de şedinţă - poate fi atât un avantaj, cât şi un dezavantaj. Cât priveşte posibilitatea ca lui Daniel Morar să-i fie atribuită funcţia de înalt reprezentant al ministerului la Bruxelles, Bolcaş a comentat că "Daniel Morar nu are capacitatea de a reprezenta pe nimeni şi înalt nu va fi niciodată".

Liderul PRM crede că nominalizarea lui Morar într-un asemenea post demonstrează "sorgintea" concluziilor raportului de ţară, "de unde vine" şi "cine a manipulat documentul", ceea ce, în opinia sa, decredibilizează documentul şi arată "ingerinţele politice".

Pe de altă parte, preşedintele Traian Băsescu a invitat partidele parlamentare să participe, marţi, la consultări exclusiv pe tema justiţiei, a raportului de ţară şi a mandatului şefului DNA Daniel Morar.

Perspectiva reconfirmării lui Morar a stârnit reacţii vehemente din partea partidelor politice. Liberalul Crin Antonescu a declarat că prelungirea mandatului lui Daniel Morar în fruntea DNA ar fi o lovitură de imagine dată sieşi de Guvernul Tăriceanu, iar deputatul PSD Victor Ponta susţinea că PSD ar putea depune o moţiune simplă sau de cenzură, dacă actualul şef al DNA rămâne în funcţie.

În acelaşi timp, Comisia Europeană a subliniat constant rezultatele bune ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), iar reconfirmarea în funcţie a procurorului-şef va fi un "caz-test pentru angajamentul reînnoit al autorităţilor române", a declarat, pe 30 iunie, pentru NewsIn Mark Gray, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Cine este Monica Şerbănescu?

Monica Şerbănescu a absolvit, în ianuarie 1991, Facultatea de Drept, Universitatea Ioan Cuza, profilul Ştiinţe Juridice, cu nota zece. Din octombrie 2005, Monica Şerbănescu şi-a luat doctoratul în Drept la aceeaşi universitate.

Monica Şerbănescu a ocupat funcţia de procuror general adjunct, în 2003, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, apoi a fost procuror consilier al procurorului general din 2003 până în 2006. A activat apoi ca procuror în Secţia Judiciară din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, de la 1 iulie 2008, este consilier al ministerului Justiţie.

Printre cele mai importante distinţii se pot remarca "Diploma Meritului Judiciar", clasa a IV-a, pentru 10 ani vechime în magistratură, precum şi pentru rezultatele meritorii obţinute în activitate, respectarea îndatoririlor prevăzute de lege şi calificativul anual foarte bine, acordată de Preşedintele României şi "Diplomă de onoare" acordată de inspectoratul General al Poliţiei Române şi Asociaţia Criminaliştilor din România.