foto: pna.ro

În cererea de apărare a reputaţiei profesionale, preşedintele CSM este acuzat că se exprimă public, fără a se informa, asupra unor cauze aflate pe rolul instanţelor ori în instrumentarea Parchetului şi contribuie, în fapt, la decredibilizarea actului de justiţie.

"Dacă în privinţa cauzei aflate pe rolul instanţei nu mai este necesar să facem precizări, înţelegem să atragem atenţia că manifestarea publică a opiniei asupra unei cauze soluţionate "nedefinitiv" de Parchet, echivalează cu o ingerinţă în actul de justiţie, fiind o evidentă presiune asupra procurorului ierarhic superior ori a judecătorului investit ulterior cu soluţionarea plângerii împotriva soluţiei", spun procurorii.

Procurorii sunt nemulţumiţi de declaraţiile făcute de preşedintele CSM, Lidia Bărbulescu, într-un interviu acordat Radio France Interanţional, din 18 iulie, referitoare la activitatea desfăşurată de procurori în dosare sau în legătură cu dosare instrumentate de DIICOT, respectiv DNA, prin care, spun aceştia, fără a cunoaşte obiectul şi conţinutul dosarelor şi a preciza acest lucru, concluzionează cu privire la profesionalismul procurorilor, rezultatul cercetării penale şi a mijloacelor de probă folosite.

În interviul acordat RFI, Lidia Bărbulescu spunea că soluţia dată de procurorii DNA (neîncepere a urmăririi penale, soluţie care a fost ulterior infirmată - n.r.), în dosarul în care se cerceteau posibile fapte de corupţie săvârşite de miniştrii Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy în privatizarea unor societăţi importante de stat, este de natură a decredibiliza actul de justiţie.

Procurorii spun în cererea de apărare a reputaţiei profesionale că afirmaţiile au pornit de la un caz concret şi au fost generalizate, încât "au căpătat un aspect denigrator, tendenţios, grav şi calomniator nu numai la adresa procurorilor implicaţi în soluţionarea cauzelor, ci la adresa activităţii de ansamblu a celor două structuri specializate ale parchetului, de natură să aducă atingere probităţii profesionale şi morale a procurorilor DIICOT şi DNA".

Şefii DNA şi DIICOT spun că, prin răspunsurile date unor întrebări, Bărbulescu susţine ca reale posibilele percepţii negative cu privire la lupta anticorupţie şi le întăreşte cu propria percepţie manifestându-şi opinia că, "în ciuda avansării tehnice, procurorii dovedesc lipsă de profesionalism, bazându-se exclusiv pe astfel de mijloace şi contribuie la decredibilizarea actului de justiţie, prin adoptarea unor soluţii de neurmărire care sunt mai grave în cazul unor mari dosare mediatizate".

"Faptul că preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi-a spus cuvântul în legătură cu o cauză instrumentată de Direcţia Naţională Anticorupţie este o dovadă că subiectul interesează. Dar, tocmai acesta este motivul pentru care aprecierile trebuie însoţite de precauţia absolut necesară a informării exacte în legătură cu infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor sau pentru care s-a dispus o soluţie în cursul urmăririi penale, sau cele în legătură cu organul de urmărire penală care a dispus soluţia şi toate celelalte aspecte ale cauzei, inclusiv mediatizarea. Acest examen scrupulos, prealabil intervenţiei publice, este o condiţie indispensabilă pentru informarea corectă a publicului, care trebuie să se bazeze pe realitatea faptică a cauzei", spun procurorii în cererea de apărare a reputaţiei profesionale.

Mai mult, afirmaţiile preşedintelui CSM creează confuzie în percepţia publică şi adâncesc impresia că procurorii din cele două structuri specializate au ca obicei utilizarea numai a mijlocului de probă al interceptărilor pentru a dispune trimiterea în judecată, ceea ce ar constitui un motiv constant de nemulţumire din partea judecătorilor, deşi potrivit legii rezultatele interceptărilor nu pot constitui singure probe, ci numai dacă se coroborează cu alte probe administrate.

DNA şi DIICOT afirmă că preşedintele CSM nu a solicitat lămuriri de la cele două structuri de parchet cu privire la dosar nici înainte de comunicatul CSM din 21 iulie, dat ca replică la criticile aduse de Asociaţia Procurorilor preşedintelui Lidia Bărbulescu, şi prin care accentua că procurorii din cadrul celor două structuri greşesc în general.

"Realitatea arată că, în orice sistem de drept, procurorii sau judecătorii se află uneori în imposibilitatea obiectivă de a reuşi să probeze vinovăţia autorului unei infracţiuni, ori să-l identifice, lucru pe care magistraţii ce instrumentează cauza îl percep ca o insatisfacţie, însă acest lucru nu permite catalogarea activităţii desfăşurate ca fiind lipsă de profesionalism, chiar dacă publicul tinde să o perceapă în acest mod, sens în care organismelor din sistemul judiciar considerăm că le revine obligaţia, măcar morală, de a oferi explicaţiile pertinente pentru a schimba această percepţie greşită", se mai arată în cererea de apărare a reputaţiei profesionale.

Procurorii mai sunt nemulţumiţi de o altă afirmaţie a preşedintelui CSM făcută în interviul dat RFI în care spunea că unele dosare "au fost instrumentate prin aplicarea unor reglementări neconstituţionale" de către DNA şi DIICOT.

Şefii DIICOT şi DNA spun că o atare poziţie, fără a explica faptul că procurorii au procedat legal prin aplicarea dispoziţiilor legale în vigoare la momentul instrumentării cauzelor, care, numai ulterior au fost declarate neconstituţionale, precum şi amestecarea activităţii DIICOT, în contextul activităţii de luptă împotriva corupţiei (deşi această structură de parchet nu are competenţe în domeniul corupţiei), "este de natură să erodeze încrederea populaţiei în profesionalismul celor două instituţii vizate".

"Ne punem fireasca întrebare, de ce nu a menţionat şi faptul că, în mod similar, în data de 11 octombrie 2007, Consiliul Superior al Magistraturii adoptase o hotărâre privind procedurile de numire a unor judecători într-o comisie de avizare a cererilor de începere a urmăririi penale faţă de miniştrii în baza unei dispoziţii legale neconstituţionale, aşa cum s-a constatat ulterior", se mai arată în cererea de apărare a reputaţiei profesionale.

Cererea de apărare a reputaţiei profesionale a fost trimisă la CSM la sfârşitul lunii iulie şi urmează ca în perioada următoare, Inspecţia Judiciară să facă verificări pe acest caz care se vor concretiza într-un raport ce va fi luat în discuţie într-una din şedinţele plenului Consiliului Superior al Magistraturii.