S-a spus că, evaluat după criteriile de astăzi, procesul Ceauşeştilor poate fi numit oricum, numai echitabil nu. La acea vreme puţini au fost cei care au pus sub semnul întrebării legalitatea şi corectitudinea lui. Şedinţa nu a durat mai mult de 30 de minute, iar sentinţa - de condamnare la moarte - a fost executată imediat. Şi acest moment a fost ulterior contestat, din raţiuni morale - cei doi au fost ucişi chiar de Crăciun.
Procesul a avut loc la o unitate militară din Târgovişte. Completul de judecată a fost făcut ad-hoc: un procuror militar, un judecător militar, câtiva oameni din nou înfiinţatul Front al Salvării Naţionale şi militari. Cel care a întocmit rechizitoriul a fost procurorul militar Dan Voinea. Pe aproape două pagini, anchetatorul a redactat rechizitoriul, care avea să conţină cinci capete de acuzare.
Acuzaţia sub care au fost trimişi în judecată şi condamnaţi Nicolae şi Elena Ceauşescu avea să fie şi cea mai gravă din istoria regimului care le purtase numele: genocid. Pentru că cei doi nu au recunoscut tribunalul, ei nu au putut exercita nici o cale de atac.
Pentru că magistraţii nu au putut comunica cu el, au anunţat sentinţa pe loc: pedeapsa capitală. Avea să fie pusă în aplicare doar câteva minute mai târziu.
Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost executaţi la Târgovişte. Puşi la zid şi împuşcaţi pentru săvârşirea de fapte incompatibile cu demnitatea umană, aşa cum a decis tribunalul ad-hoc. Vestea morţii cuplului Ceauşist a scos oamenii în stradă.
Pe 25 decembrie 1989 s-a consumat ultima execuţie din România. La puţin timp după împuşcarea soţilor Ceauşescu, pedeapsa cu moartea avea sa fie abolită.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M