Procesul Rodicăi Stănoiu cu CNSAS se va judeca la Oradea, a decis instanţa supremă

De asemenea, instanţa supremă a menţinut toate actele îndeplinite de Curtea de Apel Bucureşti, unde s-a judecat până acum procesul, astfel încât noua expertiză cerută de reprezentanţii Consiliului Naţional pentru Stzudierea Arhivelor Securităţii va fi făcută.

Rodica Stănoiu solicitse Înaltei Curţi, în cererea de strămutare prin care vrea judecarea dosarului cu CNSAS de altă instanţă decât Curtea de Apel Bucureşti (CAB), anularea deciziei CAB care a dispus efectuarea unei noi expertize în procesul în care a contestat verdictul de colaborare cu Securitatea. Potrivit unor documente remise agenţiei NewsIn, "în cazul admiterii prezentei cereri, solicit revocarea măsurii de încuvinţare a unei noi expertize", a susţinut Stănoiu în cererea de strămutare.

Fostul ministru al Justiţiei a făcut referire la decizia din 27 octombrie a Curţii de Apel Bucureşti care a dispus, la cererea reprezentantului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), o nouă expertiză grafologică, pe motiv că precedenta nu era clară. Stănoiu a considerat că instanţa, prin admiterea cererii de efectuare a unei noi expertize, "şi-a exprimat părerea cu privire la pricina dedusă judecăţii", fiind supusă "unei presiuni permanente din partea unor reprezentanţi ai mass-media", care a criticat toate actele instanţei făcute în defavoarea sa.

Astfel, potrivit cererii depuse de Stănoiu la Înalta Curte şi obţinută de agenţia NewsIn, strămutarea este solicitată "pentru motive de bănuială legitimă". Fostul ministru al Justiţiei pomeneşte, în cerere, despre legături personale între ziarişti şi judecători de la Curtea de Apel Bucureşti şi despre presiune mediatică. "Aşa cum aveam să descopăr, în rândurile acesteia (Curţii de Apel Bucureşti, n.r.) sunt magistraţi aflaţi în relaţii apropiate (concubinaj, căsătorie) cu persoane înregimentate printre susţinătorii CNSAS", arată Stănoiu, făcând referire la doi jurnalişti de la HotNews, respectiv Evenimentul Zilei.

"Am dobândit convingerea că presiunile şi injoncţiunile sistematice în activitatea de judecată a dosarului meu au afectat esenţial nu doar imparţialitatea judecătoarei care investite cu soluţionarea lui, ci chiar pe aceea a întregii instanţe", mai arată Stănoiu în cererea de strămutare.
Unul dintre cele mai controversate procese ale CNSAS este cel al fostului ministru PDSR-ist al Justiţiei, Rodica Stănoiu, care a atacat, în 2007, la Curtea de Apel Bucureşti, verdictul de colaborator al Securităţii dat în 7 decembrie 2006 de Consiliu, în baza vechii legi.

Instanţa a admis, pe 27 octombrie 2009, efectuarea unei noi expertize în dosarul în care Rodica Stănoiu contestă verdictul CNSAS privind colaborarea sa cu fosta Securitate, pe motiv că nu este lămurită de concluziile ultimei expertize. Reprezentantul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a cerut compararea cu noi înscrisuri, care să fie "autentice", propunând instanţei, ca scripte de comparaţie, chestionare completate de Rodica Stănoiu în 1983 şi obţinute de la Direcţia de Paşapoarte.
Rodica Stănoiu, fost ministru al Justiţiei în cabinetul Năstase, între anii  2000 şi 2004, ar fi dat note informative, sub numele conspirativ "Sanda", începând cu anul 1983 până în anul 1987, arată CNSAS în documentele depuse la dosar. CNSAS notează că, în data de 30 noiembrie 1982, fosta Securitate a propus contactarea "în scopul exploatării informative a lui Stănoiu Mihaela Rodica", care, între 1983 şi 1985, ar fi furnizat informaţii semnate cu numele "Sanda", iar între 1986 şi 1987, ar fi semnat note informative sub numele conspirativ "Georgeta".

Rodica Stănoiu a contestat, în anul 2007, decizia dată de CNSAS, prin care arată că aceasta ar fi făcut poliţie politică.CNSAS a respins, pe 6 februarie 2007, contestaţia depusă de Rodica Stănoiu, menţinând verdictul iniţial de poliţie politică în cazul ei. Stănoiu a primit primul verdict de poliţie politică pe 7 decembrie 2006, după ce Colegiul CNSAS a decis, urmare a unor expertize grafologice, că ei îi aparţineau notele informative semnate sub pseudonim "Sanda".