Procesul intentat lui Jacques Chirac pentru deturnare de fonduri începe luni la Paris

Primar al Parisului între 1977 şi 1995, preşedinte al Franţei între 1995 şi 2007, Jacques Chirac compare luni în faţa tribunalului pentru deturnare de fonduri şi abuz de încredere, după ce a scăpat de justiţie în timpul celor două mandate la Elysee, când s-a bucurat de imunitate penală.

Este primul fost şef de stat francez care este adus în faţa justiţiei. Jacques Chirac este suspectat că, din 1992 până în 1995, a permis ca mai multe persoane care lucrau cu precădere pentru partidul său, RPR (predecesorul UMP, partidul actualului preşedinte Nicolas Sarkozy), să figureze pe statele de plată ale Primăriei Parisului. Cu alte cuvinte, lucrau pentru partid, dar erau plătite din banii Primăriei, adică ai contribuabililor.

Actualul ministru de externe, Alain Juppe, pe atunci mâna dreaptă a lui Chirac, a fost deja condamnat în legătură cu această afacere.

Alături de Chirac compar în faţa tribunalului corecţional din Paris alte nouă persoane, foşti apropiaţi. În ceea ce-l priveşte, fostul preşedinte a negat întotdeauna existenţa unui "sistem organizat".

Devenit personalitatea politică preferată a francezilor după plecarea sa de la Elysee, Jacques Chirac riscă, teoretic, zece ani închisoare şi 150.000 de euro amendă, suspendarea dreptului de vot pe o perioadă de cinci ani şi zece ani de ineligibilitate. În practică, riscul veritabil este pentru fostul preşedinte o pedeapsă cu închisoare cu suspendare şi eventual o amendă. Miza este, prin urmare, mai degrabă simbolică.

Procesul urmează să abordeze metodele reproşate lui Jacques Chirac şi să clarifice imaginea acestei personalităţi considerate un adevărat "stâlp" al celei de-a V-a republici, care a fost de două ori premier şi de cinci ori ministru.

Persistă îndoiala în privinţa participării efective a lui Jacques Chirac la audieri. În vârstă de 78 de ani, fostul preşedinte are o sănătate fragilă. Soţia sa, Bernadette, a dezminţit recent că ar suferi de maladia Alzheimer.

Fostul şef al statului a spus întotdeauna că se va prezenta la proces. Un proiect de calendar al procesului prevede că trebuie să fie prezent la cea mai mare parte a audierilor. Pentru luni, când fondul problemei nu va fi abordat, prezenţa sa nu este obligatorie. Marţi, însă, ar trebui să vină. I-a fost pregătit un scaun capitonat, iar dacă va dori să se odihnească îi va fi pusă la dispoziţie o sală.

Apărarea sa - are nu mai puţin de nouă avocaţi - a încercat zadarnic să obţină amânarea procesului, invocând vicii de procedură. Va recurge totuşi la o excepţie de neconstituţionalitate.

Această audiere pare în prezent să stânjenească atât majoritatea, cât şi opoziţia socialistă şi chiar sistemul judiciar. Presiunea asupra lui Jacques Chirac a scăzut, pe de altă parte, considerabil după ce municipalitatea Parisului a renunţat să se declare parte civilă la proces, ca urmare a unui acord de indemnizare încheiat în septembrie 2010 cu UMP. Fără principala sa victimă, procesul pare astfel fără acuzare. Există totuşi o parte civilă - asociaţia de luptă împotriva corupţiei Anticor.

Fostul şef al statului a declarat duminică la Europe 1 că "îi merge cât de bine posibil" şi că nu are comentarii de făcut. "Vă dau cumva impresia că nu mi-e bine? Iată. Îmi e cât de bine posibil", a declarat Chirac, întrebat dacă se va prezenta la proces.