Stabilirea datei alegerilor pentru Parlamentul European a fost doar primul pas dintr-o serie de proceduri care trebuie îndeplinite până la 25 noiembrie. Legislaţia trebuie adaptată noilor realităţi, iar partidele trebuie să se grăbească să-şi definitiveze listele de candidaţi şi trebuie înfiinţate instituţiile specifice unui scrutin. Modul de desfăşurare a alegerilor pentru Parlamentul European nu diferă însă foarte mult de scrutinul pentru legislativul de la Bucureşti.

Partidele mai au o lună pentru a-şi definitiva listele de candidaţi pe care trebuie să le depună la Biroul Electoral Central până pe 25 septembrie. Listele trebuie să fie însoţite de 200.000 de semnături de susţinere în cazul formaţiunilor politice sau de 100.000 în cazul candidaturilor independente. Biroul Electoral Central şi Birourile Electorale Judeţene vor fi reactivate şi se va înfiinţa câte o secţie de votare la un număr de 500-2.000 de alegători. Pentru a fi reprezentate în Parlamentul European, partidele trebuie să treacă pragul electoral de 5%.

O particularitate a alegerilor europarlamentare este faptul că la nivel naţional există doar o singură circumscripţie electorală şi nu 42 ca în cazul scrutinului pentru Parlamentul de la Bucureşti. În perioada imediat următoare, executivul va trebui să adopte o serie de hotărâri care să stabilească noul calendar al operaţiunilor electorale.