Foto: NewsIn

Astăzi expiră oficial mandatul actual al şefului Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a anunţat, luni, în cadrul unei conferinţe de presă, că va propune CSM numirea consilierului său, Monica Şerbănescu, la şefia DNA. De asemenea, ministrul Justiţei a anunţat că-i va propune lui Daniel Morar să meargă la Bruxelles sau să fie adjunct la DNA.

Procurorul DNA, Daniel Morar, a refuzat ambele propuneri făcute de Ministrul Justiţiei.

Între timp procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a semnat delegarea lui Daniel Morar în fruntea DNA pentru încă 90 de zile.

În sprijnul actualui şef al DNA a venit şi preşedintele. Traian Băsescu a convocat pentru marţi la Controceni o întâlnire cu partidele parlamentare pentru a discuta despre raportul pe justiţie al Comisiei Europene.

De asemenea, mai multe organizaţii neguvernamentale, reunite în Iniţiativa pentru o Justiţie Curată, i-au cerut ministrului Justiţiei să reziste presiunilor politice şi să-l propună pe Daniel Morar pentru încă un mandat de trei ani.

De cealaltă parte, PSD ameninţă cu o moţiune de cenzură în cazul în care Morar va rămâne şef la DNA. Conservatorii, sprijiniţi de social-democraţi, vor sesiune extrordinară de urgenţă în care să modifice legea, asfel încât procurorul şef al DNA să nu mai fie propus de Ministerul Justiţiei, ci de CSM.

Bilanţul mandatului lui Daniel Morar la şefia DNA

La 42 de ani este cel mai cunoscut, dar şi cel mai controversat procuror al ultimilor ani. Luni s-au împlinit 3 ani de când preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de numire a lui Daniel Morar la şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Tot astăzi, ministrul Justiţiei trebuie să decidă dacă-i prelungeşte sau nu mandatul. Numirea lui Morar s-a produs la o săptămână după ce fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei a cerut revocarea din funcţie a 6 procurori anticorupţie, printre care şi a şefului PNA de atunci Ioan Amariei. Mişcarea a fost privită drept una politică, iar venirea în funcţie a lui Morar nu a fost lipsită de discuţii asupra competenţelor profesionale. Presa a scris despre câteva dintre dosarele instrumentate de Morar: prăbuşirea Dacia Felix, dosarul Alimentara, sau dosarul Ciupe - pentru arestarea căruia statul român a plătit despăgubiri în urma unei acţiuni la CEDO. Morar şi-a început furtunos mandatul prin desfiinţarea unor soluţii date în dosare mai vechi: Zambaccianul lui Adrian Năstase, din care s-au desprins mai apoi alte trei dosare - inclusiv cel referitor la Miron Mitrea, dosarul Puwak, şi chiar retrocedările lui Mazăre. Un mare scandal a fost declanşat de clasarea dosarului Flota în care era pus sub învinuire Traian Băsescu. Motivul invocat de Morar: imunitatea şefului statului.

Primul an a stat sub semnul schimbării titulaturii instituţiei din Parchetul Naţional Anticorupţie în Departament şi apoi direcţie a parchetului General. Apoi, în anul premergător intrării României în UE, DNA a finalizat mai multe dosare cu politicieni de vârf. Asta nu înainte ca figuri politice de prim rang să treacă pragul DNA.

După intrarea în UE, un ministru care a stat câteva luni pe scaunul Justiţiei a încercat să obţină măcar revocarea unor şefi din DNA, însă a ajuns el însuşi anchetat de procurorii anticorupţie. Prin schimbarea succesivă a procedurilor, fie ca urmare a unor decizii ale Curţii Constituţionale, fie ale instanţei supreme, dosarele a 10 foşti sau actuali miniştri se află de câteva luni pe masa parlamentarilor în aşteptarea unor avize pentru declanşatre urmăririi penale.

Activitatea DNA a fost apreciată în trei rapoarte ale Comisiei Europene. Politicienii, însă, dau semnale că ar schimba legile justiţiei astfel încât şefii parchetelor să fie propuşi de CSM, ori DNA să-şi găsească altă funcţie.