Principele Radu de România a declarat în cadrul unei emisiuni moderată de Stelian Tănase, la Realitatea TV, că Regele Mihai I nu a participat niciodată la sărbătoarea de 1 Decembrie.
"A ieşit mai mult în evidenţă absenţa pentru că s-a vorbit mai mult acum despre Rege. Dar Regele nu a fost niciodată la 1 Decembrie nici la Alba Iulia, nici la Arcul de Triumf în cei 22 de ani. E în linia unei tradiţii. Regele sărbătoreşte 10 Mai la Palatul Elisabeta gardening party, atunci când reprezentanţii ţărilor vin şi sărbătoreşte, ca şi ziua de naştere, o sărbătoreşte la Sf. Mihail, tot aşa ziua de 1 Decembrie pentru Majestatea sa rămâne Ziua Marii Uniri. Regele respectă mult ziua de 1 Decembrie, o zi în care bunicul şi bunica sa au făcut istorie. Regele a spus odată că cea mai importantă zi din viaţa unui om e ziua lui de naştere, iar cea mai importantă zi pentru o ţară este ziua ei de naştere. Iar România s-a născut atunci când a devenit independentă", a spus Principele Radu de România.
Întrebată cum ar fi o femeie "pe tronul de la Bucureşti", Principesa Margareta a spus simplu: "Ca la Londra...". "O să fie un lucru foarte bun, dar depinde şi de poporul român, nu numai de elitele sau de voinţa politică. Trebuie ca oamenii să simtă acest lucru, dar sunt multe femei-monarh şi a mers bine. E mai important să vedem că nu este persoană, este o instituţie, este un mod de a fi, e mai important decât eu sau altcineva", a adăugat Margareta.
Principele Radu a susţinut, la rândul său, că partea societăţii care ar trebui să fie gata pentru o eventuală revenire a monarhiei ar fi elitele, însă acestea nu par a fi pregătite pentru o schimbare de sistem politic şi constituţional.
10 Mai - triplă sărbătoare
Pe 10 Mai 1866, Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen soseşte în Bucureşti, capitala României (mici pe atunci), şi depune jurământul în faţa Parlamentului.
Pe 10 Mai 1877, Carol I proclamă solemn Independenţa României
10 Mai 1881, Carol I este încoronat ca Rege al României, iar România a fost ridicată la rangul de Regat
1 Decembrie 1918 - act de voiţă populară
Istoricii sunt de părere că actul de unire se afirmă ca fiind un act izvorât din voinţa populară a românilor. Actul în sine comemorat, ceea ce s-a întâmplat la 1 decembrie 1918, este un act de voinţă populară. Un act civil, precedat de o organizare nemaiîntâlnită, un eveniment care nu implică o prezenţă a puterii, ci o manifestare autentică şi democratică a voinţei majorităţii reprezentative.
La sfârşitul lunii noiembrie, Senatul a constat, adoptarea tacită a unei propuneri legislative care prevede declararea zilei de 10 mai - Ziua Independenţei, ca zi de sărbătoare națională. În propunerea de act normativ se arată că "importanţa zilei de 10 mai pentru istoria României este covârşitoare, ea fiind alături de zilele de 1 decembrie 1918, 24 ianuarie 1859 şi 22 decembrie 1989, unul dintre reperele statului român modern".







Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M