Germania, Italia, Polonia şi Marea Britanie sunt principalele ţări care se opun măsurilor în starea lor actuală.
Planul prevede vânzarea la licitaţie începând din 2013 a permiselor de
poluare acordate în prezent gratuit furnizorilor de energie şi
sectoarelor importante din industrie.
Furnizorii de energie, pe care îi privesc 60% dintre viitoarele
tranzacţii, vor trebui să plătească pentru toate emisiile de dioxid de
carbon începând din 2013. O derogare este însă prevăzută pentru Polonia
şi alte ţări din estul şi centrul Europei foarte dependente de cărbune
pentru a-şi produce electricitatea: gratuitate pentru 50% din emisii
până în 2016. Totuşi, Polonia vrea mai multe cote gratuite şi
prelungirea termenului până în 2019. La cererea Germaniei, această
derogare se aplică doar în cazul termocentralelor care funcţionează în
prezent pe cărbuni, pentru a evita deturnarea spre Polonia şi celelalte
ţări estice a investiţiilor prevăzute în alte ţări.
Însă punctul cel mai contestat este constituirea unui fond european de
solidaritate pentru a ajuta ţările cele mai sărace să finanţeze
modernizarea industriei lor din punct de vedere ecologic. Planul
european cere ţărilor bogate din UE să cedeze acestui fond 10% din
fondurile ce le revin din licitarea permiselor de poluare. Londra şi
Berlinul refuză categoric aceste contribuţii.
Principalele probleme pe care le întâmpină pachetul european energie-climă
Obligaţia companiilor din industrie de a plăti pentru a putea polua şi mecanismele de solidaritate între ţările sărace şi cele bogate sunt principalele probleme pe care Europa trebuie să le rezolve dacă vrea să îşi poată lansa ambiţiosul plan de combatere a încălzirii climatice.







Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M