Cu o vârstă estimată de 32.000 de ani, rămăşiţele primilor europeni sunt cele mai vechi dovezi ale anatomiei omului modern, păstrate într-un context bine documentat, pe baza cărora un grup de cercetători a reconstituit câteva dintre obiceiurile şi practicile Homo sapiens descoperiţi în zona Ucrainei şi României actuale. Din studiul publicat în PLoS One şi citat de totb.ro aflăm că recordul de vechime, 34.000 de ani, îl au rămăşiţele găsite în Peştera cu Oase din România, la apropiere situându-se osemintele găsite în zona Kotenki 1 din Rusia, în urmă cu 33.000 de ani. Vârstele acestor primi oameni moderni sugerează, spun oamenii de ştiinţă, că aceste specii europene ar fi fost contemporane cu Neanderthalienii.
Analizele au arătat că trupurile multora dintre ei prezentau tăieturi post-mortem, ceea ce indică anumite tratamente de canibalism, cu diferenţa că în cazul lor nu avem de-a face cu o opţiune legată de dietă, ci cu un canibalism ritualic, asociat tradiţiilor funerare. Printre artefactele excavate în aceste situri arheologice se numără mărgeluţe din colţ de mamut, o platoşă de fildeş gravată şi 35 de cochilii perforate.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M