Foto: dailymail.co.uk

Testele ADN au arătat că toţi patru erau membri aceleiaşi familii. Ei au fost îngropaţi cu mare grijă, susţin cercetătorii. Astfel, mama a fost aşezată în faţa unuia dintre copii, în timp ce tatăl în faţa celui de-al doilea, faţă în faţă, ca şi cum s-ar privi şi s-ar proteja unul pe celălalt. Braţele le sunt încrucişase, iar mâinile unite. Familia de patru persoane a fost îngropată alături de alte nouă persoane, cupluri şi copiii lor, ucise în apropiere. În cazul cuplurilor, cei doi membri au fost găsiţi aşezaţi atent unul cu faţa la celălalt. 

''Din câte ştim noi este vorba de cea mai veche probă genetică,  iar  unitatea lor în moarte este o dovadă a unităţii lor în timpul vieţii'', a precizat Wolfgang Haak  de la Universitatea Adelaide.

După analizarea detaliată a rămăşiţelor celor 13 persoane, cercetătorii au concluzionat că au fost cu toţii victimele unei agresiuni fatale, pentru că toţi prezentau leziuni multiple. Între vertebrele femeii a fost descoperită o piatră. Alţi doi adulţi au craniile fracturate. La alte victime s-au descoperit răni la oasele antebraţului,  răni specifice autoapărării, informează Corriere della Sera.

Cercetătorii suţin că, cel mai probabil, aceşti oameni au fost victimele atacului unei alte comunităţi, după care au fost înmormântaţi cu mare grijă, un obicei frecvent în neollitic.

Studierea rămăşiţelor a scos la iveală şi o serie de informaţii de ordin sociologic foarte importante. Astfel, studiind dantura femeilor, cercetătorii au aflat că ele se născuseră într-un loc diferit de cel al naşterii copiilor ei şi a bărbatului. 

''Acest fapt este o dovadă a exogamiei, o regulă potrivit căreia soţul trebuie ales din afara localităţii de baştină, un obicei ce impune perechii să se mute şi să trăiască aproape de casa tatălui soţului'', susţine Alistair Pike, arheolog la Universitatea din Bristol.