Să votăm oameni şi nu liste. Pe scurt, aceasta este schimbarea pe care şeful statutului o propune prin referendumul pentru votul uninominal. Aceeaşi modificare o aduce însă şi proiectul asupra căruia Guvernul Tăriceanu şi-a asumat răspunderea în Parlament.

Similitudinile se opresc totuşi aici, iar diferenţele nu sunt deloc de neglijat. Potrivit Dicţionarului Explicativ, uninominal înseamnă cu un singur nume. Votul uninominal presupune ca, în fiecare circumscripţie, să existe un singur mandat pus în joc.

La referendum, preşedintele le cere cetăţenilor să se pronunţe asupra votului uninominal majoritar în două tururi, similar cu modul de alegere a primarilor sau preşedinţilor României. Astfel, dacă nici un candidat dintr-un colegiu uninominal nu obţine peste jumătate din voturi, se organizează turul doi în care intră primii doi candidaţi clasaţi. Dacă sistemul electoral va intra în vigoare, aşa vor fi aleşi toţi senatorii şi deputaţii.

Premierul şi-a asumat răspunderea în Parlament asupra proiectului convenit de PNL, PD şi PSD cu Asociaţia Pro Democraţia. Varianta prevede vot uninominal mixt cu compensare. Asta înseamnă că jumătate dintre mandatele de parlamentar sunt câştigate de candidaţii care au obţinut cel mai mare număr de voturi şi au obţinut mandatul pus la bătaie în colegiul uninominal în care au candidat. Cealată jumătate de mandate se redistribuie în funcţie de scorul partidelor la nivel naţional. Spre deosebire de sistemul actual, partidele vor fi nevoite să acorde restul de mandate candidaţilor clasaţi pe următoarele locuri ca număr de voturi.

Diferenţe sunt şi în ce priveşte finalitatea celor două demersuri.

Proiectul prin care premierul şi-a asumat răspunderea a fost trimis direct pe masa preşedintelui, pentru promulgare. Teoretic, deci, următoarele alegeri parlamentare se vor putea face pe sistem uninominal.

În schimb, proiectul susţinut de preşedinte nu se va putea materializa în lege fără voinţa Parlamentului, pentru că rezultatul referendumului nu are finalitate juridică. Mai exact, chiar dacă românii vor fi de acord cu propunerea şefului statului, nu există o reglementare care să trasforme punctul de vedere al românilor într-o lege. Cel puţin asta este opinia juriştilor pe care i-am consultat pe această temă.

"Referendumul, fiind consultativ, Parlamentul nu este obligat legal sa adopte o lege în acord cu vointa nationala." - a explicat Ioan Stanomir, profesor de drept constituţional.